22 decembrie 2013, 12:39 Istoria 10516

Grosul: Fiecare formă a statalităţii moldoveneşti a avut o constituţie, iar acum rolul ei se nivelează

Foto: newsmoldova.md

Fiecare formă a statalităţii moldoveneşti, fie regiunea Basarabia sau Gubernia Basarabia din Imperiul rus, fie Republica Democrată Moldovenească din 1917 ş.a.m.d., şi-a avut Legea sa fundamentală sau un proiect al acesteia. Astăzi, însă, rolul Constituţiei Republicii Moldova se nivelează, a declarat Vladislav Grosul, colaborator ştiinţific principal la Institutul de istorie al Academiei de Ştiinţe a Rusiei, în cadrul emisiunii transmise pe video-puntea RIA Novosti - Novosti-Moldova. Potrivit lui, afirmaţia precum că Declaraţia de independenţă este un document mai important decît Constituţia reprezintă un caz fără precedent atît în practica moldovenească, cît şi în ce internaţională. „Şi asta în condiţiile în care în Constituţia RM se spune clar că ea este legea supremă a ţării! După asemenea acţiuni, componenţa actuală a Curţii Constituţionale trebuie dizolvată urgent, iar membrii ei să fie deferiţi judecăţii”, a subliniat savantul. El afirmă că „în marea majoritate a Legilor fundamentale ale diferitelor forme de statalitate moldovenească limba moldovenească figura ca limbă fie de stat, fie oficială”. „Un capitol aparte despre limba moldovenească găsim în „Descrierea Moldovei” a lui Dimitrie Cantemir; un pasaj despre limba moldovenească include letopiseţul lui Grigore Ureche. La un alt cronicar, Ion Neculce, glotonimul „limba moldovenească” şi etnonimul „poporul moldovenesc” sunt prezente, într-o formă sau alta, aproape pe fiecare pagină a cronicii, iar acest letopiseţ este cal mai voluminos din toată istoria Moldovei. Iată încă unul dintre multiplele exemple: în gramota domnitorului Alexandru Moruzzi se vorbeşte despre înfiinţarea şcolii din oraşul Galaţi cu predarea „în limbile moldovenească şi greacă”, a adăugat Grosul. În opinia savantului rus, „se doreşte ca poporul moldovenesc să fie privat de conştiinţa de sine, luîndu-i-se glotonimul limbii materne, deoarece anume denumirea limbii formează în mare măsură conştiinţa poporului”.

Sursa: newsmoldova.md