29 decembrie 2017, 16:30 Realitatea moldovenească 17727

Agitația din jurul bitcoinulu

Anghelina Taran

În ultimul timp ratele dobînzilor la depozitele bancare sînt în continuă scădere, fapt ce impune o atenție sporită față de alte surse pentru investiții și obținerea profitului.

Astăzi profitabilitatea depozitelor la termen în lei este de 4,5-6% și, după cum se vede, în anul viitor va fi și mai mică. În același timp, în Internet crește forfota în jurul criptomonedei, în primul rînd – a bitcoinului. Apar numeroase propuneri de a investi în achiziționarea bitcoinului, dat fiind că multă lume a cîștigat în acest fel averi imense. În același timp, pronosticurile privind viitorul lui sînt destul de contradictorii. Se mai vehiculează că bitcoinul este o bulă de săpun. Am încercat să ne dumerim pe cît de credibile pot fi aceste investiții.

Pentru informare:

Bitcoinul este o nouă generație a monedei digitale decentralizate, care funcționează doar în Internet. Creatorul ei este Satoshi Nakamoto. Cu acest nume a fost semnată lucrarea științifică în care erau expuse bazele teoretice ale monedei digitale (publicată în 2008). Încă nu se cunoaște dace este un nume real ori un pseudonim. În anul 2009, Satoshi Nakamoto a lansat în rețea Bitcoinul, iar din 2011 a încetat să-l mai dezvolte pe motiv că este preocupat de probleme mult mai importante. Bitcoinul nu este controlat de nimeni (spre deosebire de alte forme bănești, în cazul lui nu există centralizare), emisiile monedei au loc prin intermediul milioanelor de computere din lumea întreagă, care utilizează un program de calculare a algoritmilor matematici. Bitcoinul este un mijloc de plată și este comercializat la burse.

Emisia sau extracția bitcoinilor se numește minerit. Anterior, el putea fi obținut în computerul personal, acum aceasta se face cu ajutorul unor dispozitive speciale. De aceea bitcoinii pot fi cumpărați astăzi doar la bursă.

Ce garanții au banii

Anterior, garanția banilor era exprimată în aur, exista "standardul de aur" (la cererea proprietarului monedei, aceasta trebuia schimbată pe o anumită cantitate de aur). În 1944, el a fost înlocuit cu sistemul financiar Bretton Wood, care a stabilit pentru aur un preț ferm – $ 35 per uncia troy. Dolarul urma să fie schimbat pornind de la acest preț. La mijlocul sec. XX, SUA deținea 70% din rezervele mondiale de aur. Și dolarul, convertit în aur, a devenit mijlocul predominant al calculelor internaționale și îndeplinea rolul de monedă mondială.

În 1971, SUA au refuzat să convertească dolarii în aur la cursul oficial. În 1976 a apărut un alt sistem financiar – cel jamaican, care mai este în vigoare. Conform lui, ratele de schimb se supun legilor pieței, adică echilibrului dintre cerere și ofertă.

În prezent, prețul oricărei monede naționale depinde de starea economică a țării respective, care este determinată de PIB, adică în orice caz banii au o garanție materială.

Dar ce garanții are bitcoinul? Niciuna. Oamenii care au procurat bitcoini l-au susținut cu propriul risc și încredere, creîndu-i bază pentru creștere. Bitcoinul este asemănător unei piramide prin faptul că cel care l-a cumpărat mai înainte are niște avantaje și profitul participanților, în mare parte, este asigurat de investițiile în bitcoini făcute de utilizatorii noi.

Dar interesul față de ei crește. De ce?

Cunoscutul analist rus Mihail Hazin, expert în macroeconomie (el a prezis criza economică din 2008 cu mult înainte), a explicat fenomenul bitcoin în unul dintre interviurile sale video.

El consideră că originile acestui fenomen încep de la sistemul financiar Bretton Wood, care era susținut de emisia dolarului, însă în anii aceea nu exista inflație. În acest răstimp sfera dolarului s-a extins în toată lumea. Nouă ne pare că dolarii există dincolo de hotarele SUA, însă de facto ei nu există, există doar înscrieri contabile. Iar banii reali se află în conturile corespondente din băncile americane. În 1981, a fost născocit mecanismul care a permis ca emisia dolarilor să fie continuată fără inflație, aceasta fiind o stimulare a sectorului privat prin credite. În prezent, cererea gospodăriilor casnice americane este consumată pentru o generație în avans și acestea nu-și pot spori cererea, deoarece trebuie să întoarcă datoriile acumulate. Iar salariul mediu în SUA, pentru puterea de cumpărare, este aproximativ la nivelul anului 1958. În 2008 și acest mecanism a fost epuizat.

După aceea au început a umfla deja "bule" pure, adică active fictive. Spre exemplu, proiectul "ipoteca". În prezent analogul lui este piața de valori. Însă în SUA, începînd cu anul 2014, emisia a fost sistată, pentru că continuarea ei ar fi creat o inflație înaltă. Pentru SUA este ceva inadmisibil, deoarece acolo există o producere foarte tehnologizată, cu ciclu lung, care ar avea de suferit în cazul unei inflații majore.

În plus, pentru a stimula cererea, au fost reduse ratele refinanțării. În 1980 aceasta era de 19%, iar în decembrie 2008, s-a redus la zero. Și au început problemele, căci la o rată de refinanțare joasă scade profitabilitatea capitalului ce ar trebui să se reproducă. Dacă timp de un an, profitabilitatea capitalului devine negativă, economia se va prăbuși mai devreme sau mai tîrziu. La rata zero rata reală de reproducere a capitalului este negativă. În această situație unica soluție este majorarea ratei. Dar datoria acumulată poate fi deservită numai la o rată scăzută. Este clar că piețele financiare se pot prăbuși. Deoarece emisiile continuă în UE, Japonia, banii în exces ajung pe cele mai interesante piețe – piața de valori a SUA, care crește fulgerător. Însă odată și odată ea se va prăbuși.

„Iată de ce finanțatorii au început să pregătească bule alternative. Căci, dacă piața de valori se va prăbuși, va arde un număr colosal de bani și se vor începe problemele, doar acolo vor fi și activele fondurilor de pensii (acțiuni), ale fondurilor de investiții, ale cetățenilor. Cînd toate se vor devaloriza, economia va falimenta. "Bula" pieței de valori trebuia dezumflată prin transferarea banilor într-o altă bulă. Una dintre acestea ar fi putut fi criptomoneda", consideră Mihail Hazin.

Continuarea articolului citiți pe noi.md.