Am pornit spre locul, de unde izvorăşte rîul Camenca, continuînd-ne călătoriile de-a lungul rîurilor şi rîuleţelor din nordul Republicii Moldova. Acesta este unul dintre cele patru rîuri (alături de Racovăţ, Draghiște și Ciuhur) din nordul ţării care prezintă un interes sporit. Anume de-a lungul acestor rîuri sînt concentrate toate atracțiile naturale cele mai importante din regiunea toltrelor de pe teritoriul raioanelor: Briceni, Edineţ, Rîșcani și Glodeni. Am dedicat deja una dintre publicaţiile noastre porţiunii rîului Camenca între satele Buteşti şi Cobani, Glodeni, iar acum am decis că Camenca merită mai multă atenție din partea noastră şi de aceea am călătorit de-a lungul cursului lui, pe toată întinderea acestuia.

Rîul Camenca, a cărui lungime constituie 93 km, este afluent de stînga al Prutului. Curge pe teritoriul a trei raioane ‒ Rîșcani, Glodeni și Făleşti. Locul de unde izvorăşte rîul se află la marginea satului Balanul Nou, Rîșcani (422 de locuitori). Chiar în locul de unde izvorăşte rîul este construit un baraj nu foarte mare. La ieșirea din sat, rîul formează încă un iaz mic. Relieful aici este deluros-colinar.

Mai departe, rîul curge în apropiere de satul Pîrjota, raionul Rîșcani (1727 locuitori), aici acesta întretaie autostrada și formează curînd un lac de acumulare mare și sinuos, situat între satele Pîrjota și Sturzeni (1526 de locuitori). Chiar în satul Sturzeni se află un iaz foarte mare și frumos, mărginit de dealuri nu foarte înalte și de crînguri. Odată ce se varsă din lacul de acumulare, rîul curge printre malurile argiloase înspre satele Cucuieţii Vechi (457 de locuitori) şi Cucuieţii Noi (258 de locuitori). Aici relieful localităţii se schimbă în mod semnificativ, dealurile din jurul rîului devin tot mai înalte, valea rîului se îngustează și se face tot mai adîncă.

La marginea satului Alexăndreşti îşi are începutul cel mai mare lac de acumulare de pe rîu. La momentul călătoriei noastre (octombrie 2013), lacul fusese deversat și pe barajul uriaș al acestuia se desfăşurau lucrări de reparaţii. De-a lungul malului drept al lacului de acumulare se întinde o centură de pădure foarte pitorească, iar malul stîng este mărginit de dealuri înalte.

După ce iese din lacul de acumulare, rîul curge printr-o zonă de cîmpie, cu ierburi de luncă dense și arbuști rari. Malurile rîului sînt predominant argiloase, lățimea rîului aici nu depăşeşte 3-4 m. În acest loc, rîul traversează granița dintre raioanele Rîşcani și Glodeni. Tot aici, în apropiere de satul Camenca (1221 de locuitori) rîul intră în zona lanţurilor de toltre. Sătenii își amintesc pînă în ziua de astăzi inundațiile din 1986, cînd întreaga parte de jos a satului a fost inundată, a fost distrus podul din piatră capital și complet inundată o parte a autostrăzii. Pe această porţiune rîul se lărgește deja considerabil şi pe alocuri ajunge să măsoare 10-15 m. După ce iese din satul Camenca, rîul curge din nou prin cîmpie, formînd o vale largă, pe alocuri inundabilă, care se întinde pînă în imediata apropiere a satului Buteşti, Glodeni (434 de locuitori). Este un sat mic, dar foarte pitoresc, care s-a extins pe pantele lanţurilor de toltre, una dintre care, Reciful Buteşti cu peştera din epoca neolitică, care se află în ea, am descris-o deja. La poalele recifului se află un lac de acumulare destul de mare, care este folosit pentru piscicultură. La momentul călătoriei noastre din acesta era deversată apa, ca să fie prins peștele. Din acest motiv, albia rîului se mărise şi în satul Cobani (2609 de locuitori), ajungînd la o lățime de cîțiva zeci de metri, astfel încît la ieșirea din sat, fuseseră inundate cîmpurile de primprejur, iar acest lucru se vede clar în fotografiile făcute de noi din vîrful lanţului de toltre. Pe lîngă Reciful Buteşti în Camenca se varsă micul afluent al acestuia, rîuleţul Camencuţa.

Anume în satul Cobani și în apropierea lui, rîul formează configuraţii geografice unice, de-a lungul malului lui stîng se înalţă celebra Stîncă Mare, despre care am v-am povestit deja. Iar apoi rîul curge de-a lungul lanţurilor dispersate de toltre, creînd împreună cu Cîmpia Prutului peisaje de neuitat. La scurt timp după ieşirea din satul Cobani, descoperim pe rîu un alt iaz mic, dar foarte frumos, mărginit de toltre nu foarte înalte și de o centură de crînguri. Încă un lac de acumulare s-a format între satele Balatina (3938 de locuitori) şi Cuhneşti (1829 de locuitori). Lîngă satul Balatina de la rîu porneşte canalul de drenaj, care se varsă în Prut. Canalul a fost săpat în anii '80 ai secolului al XX-lea, în scopul prevenirii inundațiilor.

În apropiere de satul Cuhneşti malul rîului este foarte pitoresc, întretăiat de rîpi, aici valea rîului ajunge să măsoare şi circa un kilometru și jumătate. După ce am trecut prin satul Moara Veche, ne-am pomenit la intrarea în Rezervaţia „Pădurea Domnească". Pe această porţiune rîul curge de-a lungul masivului forestier al rezervaţiei, formînd plavii din arbuşti şi stuf. Primăvara şi vara puteți întîlni aici stoluri întregi de păsări de apă, în octombrie însă cea mai mare parte dintre ele migraseră deja. Aceste locuri merită cu adevărat să fie protejate, pentru că sînt deosebit de pitoreşti.

În satul Tomeştii Noi (728 de locuitori), lîngă rîu este situat un lac mare și foarte frumos, apele căruia în perioada inundațiilor se revarsă în rîu. În acest loc rîul părăseşte raionul Glodeni și intră pe teritoriul raionului Fălești. Lîngă satul Chetriş (1697 de locuitori) am zăbovit să admirăm lacul de acumulare mare, de-a lungul căruia se întinde autostrada.

Odată ce am părăsit raionul Glodeni şi am intrat pe teritoriul raionului Fălești, în primul rînd, ne-a atras atenția schimbarea landşaftului. Întregul curs inferior al rîului se află în Depresiunea Prutului, valea rîului, fiind deosebit de mare. Ultimele puncte ale călătoriei noastre au fost împrejurimile satului Drujineni (1462 de locuitori). Dacă ne uităm la harta acestor locuri, putem vedea cum de la Camenca pornesc perpendicular o serie de canale, prin care rîul se varsă în Prut. Chiar dacă are atîtea canale de scurgere, Camenca atinge aici lățimea maximă, ajungînd pe alocuri pînă la 30-40 m.

Deoarece călătoria noastră s-a dovedit a fi mult prea lungă și destul de obositoare, nu am mai încercat să ieşim pe malul Prutului, luînd decizia că v-am povestit și v-am demonstrat suficiente lucruri ca să vă puteţi crea o imagine destul de completă referitor la acest rîu minunat din nord. Sperăm ca în următoarele noastre călătorii să putem completa colecţia noastră foto. Însă în cea mai mare parte, contăm că veți porni dvs. înşivă la drum prin aceste locuri uimitoare. Iar pînă una alta, rămînem în speranţa de a ne rîntîlni curînd pe meleagurile pitoreşti ale Moldovei.

Rîul Camenca de la izvor pînă la vărsare - album foto