Zagarancea este un sat şi comună din raionul Ungheni. Din componenţa comunei fac parte localităţile Elizavetovca, Semeni și Zagarancea. Localitatea se află la distanța de 4 km de orașul Ungheni și la 117 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1482 de oameni. Satul Zagarancea a fost menționat documentar în anul 1490.
Citeşte mai departe-
Sărbători şi obiceiuri
111
- Sărbători naţionale 111
-
Sărbători religioase şi populare
111
- Crăciunul 111
- Sfîntul Vasile 111
- Boboteaza 111
- Soborul Sfîntului Ioan Botezătorul 111
- Sfînta Mare muceniță Tatiana, Diaconița 111
- Cinstirea Lanțului Sfîntului Apostol Petru 111
- Sfîntul Grigorie Teologul 111
- Trei ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur; Trisfetitele 111
- Sfîntul Trifon 111
- Sfîntul Valentin 111
- Întîmpinarea Domnului (Stretenia) 111
- Sfîntul Haralambie sau Ziua Ciumei 111
- Dragobetele 111
- Sfîntul Casian 111
- Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia 111
- Sfîntul cuvios Alexie ‒ Omul lui Dumnezeu 111
- Buna Vestire (Blagoveștenia) 111
- Duminica Floriilor 111
- Paştele 111
- Paştele Blajinilor 111
- Sfîntul Gheorghe 111
- Aducerea moaștelor Sf. Nicolae din Mira Lichiei în orașul Bari (Sf. Nicolai de vară) 111
- Sfinții Împărați Constantin și Elena 111
- Înălţarea la cer a Domnului Isus Hristos (Ispasul) 111
- Duminica Mare 111
- Rusaliile 111
- Sînziene 111
- Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel 111
- Ana-foca 111
- Chirică Şchiopul 111
- Sfîntul Ilie 111
- Ilie Pălie şi Foca 111
- Sfîntul Pantelemon 111
- Sărbătoarea Macovei 111
- Schimbarea la Faţă 111
- Adormirea Maicii Domnului 111
- Tăierea capului Sfîntului Proroc Ioan Botezătorul 111
- Sfîntul Simion Stîlpnicul 111
- Minunea Sfîntului Arhanghel Mihail 111
- Naşterea Maicii Domnului 111
- Înălțarea Sfintei Cruci 111
- Acoperămîntul Maicii Domnului (Pocroavele) 111
- Vinerea Mare – Paraschiva 111
- Sfîntul Dumitru (Simedru) 111
- Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil 111
- Intrarea în biserică a Maicii Domnului 111
- Sfîntul Andrei 111
- Sfînta Mare Muceniță Varvara 111
- Sfîntul Sava 111
- Sfîntul Ierarh Nicolae 111
- Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfînta Ana 111
- Sfîntul Spiridon - făcătorul de minuni 111
- Hramul 111
- Sfîntul Ignatie 111
- Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginți din Roma 111
- Sfinții „doctori fără de arginți” Cosma și Damian din Asia 111
- Sărbători de familie. Obiceiuri ale ciclului vieţii 111
- Practici magice şi credinţe populare 111
Calendarul evenimentelor
Înălţarea la cer a Domnului Isus Hristos (Ispasul)
Înălţarea Domnului nostru Iisus Hristos este una din marile sărbători domneşti, stabilită în amintirea zilei, cînd Mîntuitorul a urcat spre ceruri. Denumirea populară a sărbătorii – Ispasul - provine de la cuvîntul slav Spasiteli (Mîntuitorul).
Ispasul este sărbătorit în Joia din a şasea săptămînă după Paște, adică în a patruzecea zi după Învierea Domnului, cu zece zile înainte de Pogorîrea Sfîntului Duh sau Rusalii. Sărbătoarea este respectată de toţi credincioşii.
La baza tradiţiei creştine despre Înălţarea Domnului au stat cîteva credinţe păgîne. Este vorba despre credinţa oamenilor din vechime, precum că timp de 40 zile sufletul răposatului s-ar afla pe pămînt, iar în ziua a 40-a el urcă la cer. Credinţa aceasta se menţine şi astăzi, oamenii imaginîndu-şi că la 40 de zile după deces, sufletul răposatului se înalţă la ceruri.
Pe lîngă credinţa despre înălţarea la cer a sufletului, se crede că s-ar urca acolo şi trupul răposatului. Prin urmare, aceasta este legată de faptul că la majoritatea civilizațiilor antice oamenii se închinau zeităţilor agrare – solare despre care se credea că mor şi învie anual, după care se urcă la cer, trăind printre zeii nemuritori.
Unele aspecte ale mitologiei păgîne au fost preluate de cea creştină, adaptate la viaţa lui Hristos. Tradiţia creştină spune că 40 de zile după Înviere Iisus Hristos s-a aflat pe pămînt printre apostoli, apoi s-a înălţat spre ceruri.
Evenimentul biblic al înălţării la cer a Domnului a fost relatat, pe scurt, în Evangheliile lui Marcu şi Luca.
Un element mai nou al sărbătorii considerat mai puţin important este faptul că această zi este dedicată unui sfînt pe nume Ispas, care ar fi asistat la urcarea lui Hristos spre cer. Ispas a fost un om vesel, de aceea şi credincioşii caută să fie bine dispuşi în ziua de Ispas.
Pentru această zi gospodinele coc pască, vopsesc ouă şi le dau de pomană, crezînd că sînt folosite de spiritele morţilor în timp înălţării lor spre cer. În unele localităţi pomenile acestea se numesc Moşii de Ispas.
Ca și de Paşti creştinii acordă o deosebită atenţie mesei ritualice din ziua de Ispas. Se mănîncă pască, se ciocnesc ouă. În unele localități sătenii sărbătoresc ieşind la iarbă verde. În acestă zi creştinii se salută cu sintagma „Hristos s-a înălţat!”” – „Adevărat s-a înălţat!”.
Astăzi se simte o revenire la tradițiile acestei sărbători. În legătură cu aceasta s-au păstrat unele superstiții: se spune că „în ziua de Ispas să nu dai foc şi sare din casă”; foc – pentru ca tot anul vei avea gălăgie; sare nu se dă pentru a proteja mana vacilor. Pe timpuri, în noaptea ori chiar în ziua Ispas se practicau multe obiceiuri care aveau menirea să apere oamenii și gospodăriile de forţele magice. Astfel, în ajunul sărbătorii creştinii aduceau verdeaţă, ramuri de alun cu care împodobeau casele. Plantele de la Ispas se păstrau tot anul, fiind folosite pentru oameni bolnavi, de dureri de cap etc. Ca şi la alte sărbători de peste an, la Ispas oamenii observă semnele timpului. Se spune că, cum va fi timpul de Ispas aşa va fi toată vara. Abia în ziua de Ispas gospodinele culeg frunze de viță-de-vie pentru sarmale. Merg în cîmp să vadă semănaturile şi dacă cioara nu se vede din grîu, roadă va fi mănoasă.
Un element relativ nou al sărbătorii de Ispas a devenit cinstirea eroilor căzuţi în luptă. În calendarele creştine ortodoxe din R. Moldova ziua de Ispas este menţionată ca şi sărbătoare a eroilor.
Sărbătoarea presupune săvîrșirea unei panahide întru pomenirea acestora. Femeile din sate pregătesc și oferă pomeni nu numai de sufletul eroilor cunoscuţi ci şi al tuturor decedaților. Generalizînd putem menționa că, această tradiție creștinească este respectă tot mai mult în satele noastre.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.