Cuşelăuca este un sat din cadrul comunei Cotiujenii Mari, raionul Soldăneşti. Satul Cușelăuca este situat la distanța de 30 km de orașul Șoldănești și la 136 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 80 de oameni. Prima mențiune documentară a satului Cușelăuca datează din anul 1790.
Read more-
Holidays and customs
111
- National events 111
-
Folk and religious holidays
111
- Christmas 111
- Saint Vasily 111
- Epiphany 111
- The Cathedral of the forerunner and Baptist of the Lord John 111
- The Holy Martyress Tatiana 111
- The feast of worship honest chains Holy and praised Apostle Peter 111
- Saint Gregory The Theologian 111
- The Synaxis of the Universal teachers and hierarchs Basil the Great, Gregory the theologian and John Chrysostom 111
- The Holy Martyr Trifon 111
- Saint Valentine 111
- The Presentation Of The Lord 111
- The Holy Рarlampi or the Day of Plague 111
- Dragobete 111
- The Holy Kasyan 111
- The Holy 40 martyrs of Sebastia 111
- The monk Alexis, the man of God 111
- Annunciation Day 111
- Palm Sunday 111
- Easter 111
- Blessed Easter (Pashtele Blaginilor) 111
- Saint George 111
- Transfer of the relics of Saint Nicholas from Myra to Bari 111
- The Holy equal apostles Constantine and Elena 111
- Ascension Day of the God Jesus Christ (Ispas) 111
- Trinity 111
- Rusaliy 111
- St. John The Baptist (Synsyene) 111
- The Holy Apostles Peter and Paul 111
- Ana-foka 111
- Kirike Shkopul 111
- The Holy prophet Ilya 111
- «Ilie Pelie» and Focka 111
- The Holy Panthelemon 111
- Makovey Day 111
- The Transfiguration Of The Lord 111
- Assumption Of The Blessed Virgin 111
- The beheading of the Prophet John the forerunner 111
- St. Simeon The Stylite 111
- Miracle Of The Archangel Michael 111
- Nativity Of The Blessed Virgin 111
- Exaltation of the Venerable and life-creating cross of the Lord 111
- Protection Of The Blessed Virgin 111
- Saint Paraskeva Friday 111
- The Great Martyr Dmitry (Simedru) 111
- Holy Archangels Michael and Gabriel 111
- Introduction to the temple of the MostHoly mother of God 111
- St. Andrew 111
- The Great Martyress Barbara 111
- Saint Sava 111
- The Holy Hierarch Nikolai 111
- Conception Of The Blessed Virgin Mary Anne 111
- Saint Spyridon The Wonderworker 111
- Temple Feast Day 111
- Sfîntul Ignatie 111
- Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginți din Roma 111
- Sfinții „doctori fără de arginți” Cosma și Damian din Asia 111
- Family holidays 111
- Magical practices and folk beliefs 111
Calendar of events
Hramul
Hramul localității este o sărbătoare cu tradiție veche în spațiul nostru cultural, care din an în an se serbează cu mult fast în tot mai multe sate și orașe ale țării.
Sensul termenului Hram semnifică Patronul Bisericii Creștine prin extindere sărbătorirea Patronului unei biserici. De proveniență slavă, cuvîntul hram − „храм” înseamnă lăcaș sfînt, biserică, iar sărbătoarea se numește „престольный праздник”.
În Republica Moldova sînt cunoscute cîteva tipuri de hram: hramul localității, hramul bisericii, hramul mănăstirii, hramul casei și al familiei etc.
Hramul familiei sau al casei se ia în timpul cununiei de către cei ce se cunună. Aceștia numesc un sfînt pe care doresc să-l aibă ca protector al casei. Sfîntul nominalizat devine ocrotitorul tinerei familii. Dat fiind faptul, că nunțile și cununiile au loc de obicei în zilele unor mari sărbători, tinerii iau, de regulă, ca protectori numele sfinților acestor zile: Arh. Mihail, Sf. Nicolae, Sf. Gheorghe, Sf. Ion, Sf. Dumitru, etc. Alegîndu-și viitorul protector mirii aduc la biserică icoana sfîntului respectiv. După cununie icoana se atîrnă în camera de locuit a noii familii. Hramul familiei se ia pentru toată viața, de aceea este numit frecvent și hramul casei. În fiecare an către ziua sfîntului ocrotitor al casei, familia se pregătește din timp. Se face curățenie în casă și gospodărie, se pregătesc diferite bucate și băuturi. În majoritatea localităților această zi începe cu un serviciu divin la biserică, pentru sănătatea familiei și continuă cu primirea oaspeților și petrecerea propriu-zisă. În ultimul timp hramul casei este sărbătorit nu numai de generația în etate dar și de familiile tinere, tradiție respectată atît la sate, cît și la orașe.
Hramul mănăstirii îl poartă biserica principală, necătînd la faptul că pe teritoriul ei pot fi mai multe biserici. De hram, la mănăstire se adună mulți credincioși, pelerini veniți să asiste la slujbă, care este oficiată de un sobor de preoți. În continuare, cei prezenți sînt invitați la trapeza pregătită de către comunitatea monahală.
Hramul bisericii poartă numele sfîntului protector și se ia atunci cînd se sfințește locul pentru construcție. Se crede că acest sfînt va fi protectorul lăcașului și a membrilor localității date. Hramul satului este sărbătorit în majoritatea localităților Moldovei, odată în an, păstrînd tradițiile și obiceiurile specifice, de obicei de hramul bisericii, care a fost construită în sat prima, deci cea mai importantă. Conform tradiției, la hram nu se invită oaspeții, cu toate că aceștia din urmă sînt așteptați cu plăcere. De hram în ospeție vin prieteni, rude, vecini din alte sate, ca urmare a unor relații bune stabilite între sate.
Oamenii consideră că respectînd tradiția sărbătorii, sfîntul biserici îi va proteja de rele. Dacă localitatea are mai multe biserici și fiecare dintre ele are hramul său se serbează doar hramul uneia. Spre exemplu în municipiul Chișinău sînt mai multe biserici și catedrale, dar hramul orașului se serbează la 14 octombrie, de Acoperămîntul Maicii Domnului (Pocroavele).
Pe timpuri, hramul satului se sărbătorea trei zile, fapt care a generat expresia „Trei zile stai la hram cu oiștea căruței spre fața casei și alte trei cu oiștea spre poartă”. În prezent, tradiția sărbătoririi hramului s-a redus la o singură zi.
În zilele premergătoare hramului gospodinele „primenesc” casa, văruiesc, fac curățenie, își pregătesc rezerve de produse alimentare pentru ospățul specific localității, ce va urma în ziua de hram. De hram se merge la Sfînta liturghie, după care se împart pomeni oamenilor mai nevoiași.
În aceste zile, flăcăii organizează hora satului sau jocul, arvonind lăutari vestiți. La horă vin toți locuitorii satului, aici se întîlnesc, comunică, se invită în ospeție etc.
Hramul ca fenomen de cultură se înscrie în tradiția ospitalității în spațiul nostru cultural. În baza documentelor vremii această sărbătoare a fost remarcată ca o trăsătură constantă a moldovenilor pe parcursul ultimilor veacuri. Hramul a devenit un model cultural de viață pentru toți locuitorii țării noastre.



© Moldovenii.md all rights reserved.
Is forbidden to copy the materials without the owner’s consent.
The information published on the site can be taken only by indicating the source www.moldovenii.md .
If you have any questions please contact us by email: support@moldovenii.md
www.moldovenii.md does not support and does not promote any of the political parties.