Zăzulenii Vechi este un sat din cadrul comunei Negureni, raionul Ungheni. Localitatea se află la distanța de 32 km de orașul Ungheni și la 107 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 402 oameni. Satul Zăzulenii Vechi a fost menționat documentar în anul 1742.
Read more-
Holidays and customs
111
- National events 111
-
Folk and religious holidays
111
- Christmas 111
- Saint Vasily 111
- Epiphany 111
- The Cathedral of the forerunner and Baptist of the Lord John 111
- The Holy Martyress Tatiana 111
- The feast of worship honest chains Holy and praised Apostle Peter 111
- Saint Gregory The Theologian 111
- The Synaxis of the Universal teachers and hierarchs Basil the Great, Gregory the theologian and John Chrysostom 111
- The Holy Martyr Trifon 111
- Saint Valentine 111
- The Presentation Of The Lord 111
- The Holy Рarlampi or the Day of Plague 111
- Dragobete 111
- The Holy Kasyan 111
- The Holy 40 martyrs of Sebastia 111
- The monk Alexis, the man of God 111
- Annunciation Day 111
- Palm Sunday 111
- Easter 111
- Blessed Easter (Pashtele Blaginilor) 111
- Saint George 111
- Transfer of the relics of Saint Nicholas from Myra to Bari 111
- The Holy equal apostles Constantine and Elena 111
- Ascension Day of the God Jesus Christ (Ispas) 111
- Trinity 111
- Rusaliy 111
- St. John The Baptist (Synsyene) 111
- The Holy Apostles Peter and Paul 111
- Ana-foka 111
- Kirike Shkopul 111
- The Holy prophet Ilya 111
- «Ilie Pelie» and Focka 111
- The Holy Panthelemon 111
- Makovey Day 111
- The Transfiguration Of The Lord 111
- Assumption Of The Blessed Virgin 111
- The beheading of the Prophet John the forerunner 111
- St. Simeon The Stylite 111
- Miracle Of The Archangel Michael 111
- Nativity Of The Blessed Virgin 111
- Exaltation of the Venerable and life-creating cross of the Lord 111
- Protection Of The Blessed Virgin 111
- Saint Paraskeva Friday 111
- The Great Martyr Dmitry (Simedru) 111
- Holy Archangels Michael and Gabriel 111
- Introduction to the temple of the MostHoly mother of God 111
- St. Andrew 111
- The Great Martyress Barbara 111
- Saint Sava 111
- The Holy Hierarch Nikolai 111
- Conception Of The Blessed Virgin Mary Anne 111
- Saint Spyridon The Wonderworker 111
- Temple Feast Day 111
- Sfîntul Ignatie 111
- Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginți din Roma 111
- Sfinții „doctori fără de arginți” Cosma și Damian din Asia 111
- Family holidays 111
- Magical practices and folk beliefs 111
Calendar of events
Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia
Cea mai importantă sărbătoare a lunii martie este considerată ziua de 9/22 martie, atît conform calendarului creștin ortodox, cît și celui popular. În această zi sînt sărbătoriți cei 40 de Sfinți Mucenici din Sevastia, numiţi în tradiţia populară Mucenicii sau Măcinicii.
Substratul creştin. Сei 40 de Sfinți Mucenici au fost soldaţi creştini şi au trăit pe timpurile împăratului Licinius, unul dintre acei care prigonea creştinii. Sfinţii erau făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Se zice, că ei au refuzat să se închine idolilor declarînd în faţa guvernatorului Agricolae că îl vor urma pe Isus Hristos. Revoltat de cele auzite, generalul îi întemniţează pe cei 40 pentru opt zile şi ordonă să fie bătuţi cu pietre, timp în care se spune că Mîntuitorul li s-a arătat întărindu-le astfel credinţa şi pregătindu-i pentru cele ce aveau să urmeze. După aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin îngheţare în lacul Sevastiei. Pe la miezul nopţii însă, unul dintre cei 40 mucenici, a ieşit din apă din cauza gerului. Alergînd spre baia caldă, pusa de cei ce slujeau idolilor, a murit. Cei rămaşi să îndure gerul au început să se roage şi s-a petrecut o minune: apa lacului s-a încălzit, gheaţa s-a topit şi 40 de cununi strălucitoare au pogorît asupra mucenicilor. Unul dintre soldaţii de pază, uimit că în miezul nopţii o lumină din cer încălzeşte apa şi că o cunună din cele 40, pogorîte peste mucenici, nu are peste cine să se aşeze, s-a aruncat în apă, mărturisind că şi el este creştin. Şi pentru că au fost scoşi vii din lac, trupurile lor au fost arse, iar oasele aruncate în lac. După trei zile, cei 40 s-au arătat episcopului Petre, cerîndu-i să-i scoată din apă. Creştinii le-au scos şi le-au îngropat trupurile cu mare cinste.
Obiceiuri. Tradiţii. Superstiţii. Sărbătoarea creştină s-a suprapus cu cea de început a anului agricol tradiţional şi a generat o sărbătoare tradiţională moldovenească ‒ Mucenicii sau Măcinicii. În credinţa populară în această zi se încheie Zilele Babelor, lăsînd loc Zilelor Moşilor. Sărbătoarea a pornit, probabil, de la importanța deosebită pe care oamenii de altădată o acordau cultului moșilor. Moșii închipuind în fapt sufletele morților. Se credea că aceste suflete patronau viața pămîntenilor, mai ales la pragurile de timp (la cumpenele dintre anotimpuri, adică în preajma echinocțiilor și solstițiilor), reveneau de unde plecaseră acum cînd începea noul an vegetațional.
Așadar pentru a întîmpina cum se cuvine sufletele strămoșilor, gospodinele fac şi astăzi Sfințișori (colăcei) de Măcinici. Mîncatul lor are conotații magice, îmbunînd spiritele strămoșilor și asigurînd un trai liniștit în anul care urma. Numiți și Mucenici, Brăduleți, acești colăcei i-ar închipui pe cei 40 de sfinți uciși la Sevastia, pe vremuri femeile, făcînd chiar 40 de colăcei; cei mai mulți fiind dați de pomană în special copiilor săraci. Sărbătoarea Măcinicilor era una dintre cele mai așteptate sărbători de către copiii de altădată. Prin Bucovina se obișnuia ca, în locul colăceilor, să se facă 40 de plăcinte cu varză. În aceste preparate trebuia să se pună neapărat miere și nuci, pentru că se credea, că ele asigură legătura viilor cu morții, respectiv învierea prin moarte.
Uneori, mai ales săracilor, pe lîngă colăcei, li se dădea de pomană și băutură. Alteori, oamenii ieșeau în vii și livezi pentru a bea …40 sau 44 de păhărele de vin (în tradiţia geto-dacă se considera că au existat 44 de sfinţi martiri); cîte puțin din fiecare păhărel era vărsat la rădăcina viilor și pomilor spre a rodi. Cei care nu puteau bea atîta trebuiau măcar să guste de 40 de ori dintr-un păhărel. Se credea că făcînd astfel se adăuga tot atîta sînge peste an, în acest mod fiind ajutați și Mucenicii să prindă curaj și să spargă gheața iernii. Îndeobște această beție rituală avea loc noaptea, scopul principal, fiind restabilirea forțelor vitale și trezirea naturii la viață, băutura avînd acum calitatea de ofrandă adusă morților.
Alte practici și credințe specifice de Măcinici: în această zi (sau a doua, a treia zi) se obişnuia să se scoată plugul şi să se meargă cu el la arat, se semăna usturoiul, ceapa, se răsădea curechiul, femeile așteptînd să culeagă de 40 de ori mai mult cu condiția ca înainte de semănat să bată 40 de mătănii și să dea de pomană 40 de sfințișori și 40 de lumînări.
Se credea, că vremea de Mucenici se va repeta și în următoarele 40 de zile, iar dacă ploua pe 9/22 martie, atunci va ploua și la Paști, dacă tuna, vara va fi prielnică pentru toate culturile; dacă îngheţa în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă.
Se mai zicea în popor, că mucenicii ne scapă de patruzeci de necazuri, dar şi de alte sute de mii. Se considera că cum încetează Babele, Moşii îndată încep a bate cu măciucile sau ciocanele în pămînt, anume ca acesta să se dezgheţe, să intre gerul şi să iasă căldura, să crească iarba verde.
Pe vremuri cei mai mulţi nu lucrau în această zi lucrări grele, mai cu seamă femeile, ci o ţineau şi o serbau, pentru că cică toţi sfinţii din an se strîngeau în această zi spre a lua parte la liturghia cu sobor, dar şi pentru că sfinţii dezgheaţă pămîntul şi apa, nu se lucra, de teamă că vor fi loviţi cu măciucile.
Sărbătoare importantă în viața strămoșilor noștri, care deschidea un ciclu de zile benefice, zile în care legătura dintre cer și pămînt era mai strînsă ca niciodată faţă de toate celelalte zile ale anului. Această legătură, în opinia înaintașilor noștri, era vitală acum la începutul anotimpului cald.
Astăzi, dintre toate practicile străvechi, mai există obiceiul ca femeile să coacă în ziua de 9/22 martie 40 de figurine din aluat ‒ „sfinţişori” sau „mucenici”, reminiscenţe ale idolilor neolitici ai fertilităţii, iar bărbaţii sa bea cîte 40 sau 44 de pahare de vin sau rachiu. „Sfinţişorii” sînt făcuţi din aluat dospit şi au forma antropomorfă a cifrei opt ‒ cifra echilibrului cosmic. Odată scoşi din cuptor, ei se ung cu miere de albine şi se presară cu nuci măcinate, apoi după ce sînt sfinţiţi la biserică, se împart persoanelor prezente, familiei, rudelor şi vecinilor, mai ales copiilor pentru sufletul morţilor.



© Moldovenii.md all rights reserved.
Is forbidden to copy the materials without the owner’s consent.
The information published on the site can be taken only by indicating the source www.moldovenii.md .
If you have any questions please contact us by email: support@moldovenii.md
www.moldovenii.md does not support and does not promote any of the political parties.