Tomaiul Nou este un sat şi comună din raionul Leova. Din componenţa comunei fac parte localităţile Sărăţica Veche și Tomaiul Nou. Localitatea se află la distanța de 40 km de orașul Leova și la 70 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 419 oameni. Satul Tomaiul Nou a fost menționat documentar în anul 1927.
Read more-
Holidays and customs
111
- National events 111
-
Folk and religious holidays
111
- Christmas 111
- Saint Vasily 111
- Epiphany 111
- The Cathedral of the forerunner and Baptist of the Lord John 111
- The Holy Martyress Tatiana 111
- The feast of worship honest chains Holy and praised Apostle Peter 111
- Saint Gregory The Theologian 111
- The Synaxis of the Universal teachers and hierarchs Basil the Great, Gregory the theologian and John Chrysostom 111
- The Holy Martyr Trifon 111
- Saint Valentine 111
- The Presentation Of The Lord 111
- The Holy Рarlampi or the Day of Plague 111
- Dragobete 111
- The Holy Kasyan 111
- The Holy 40 martyrs of Sebastia 111
- The monk Alexis, the man of God 111
- Annunciation Day 111
- Palm Sunday 111
- Easter 111
- Blessed Easter (Pashtele Blaginilor) 111
- Saint George 111
- Transfer of the relics of Saint Nicholas from Myra to Bari 111
- The Holy equal apostles Constantine and Elena 111
- Ascension Day of the God Jesus Christ (Ispas) 111
- Trinity 111
- Rusaliy 111
- St. John The Baptist (Synsyene) 111
- The Holy Apostles Peter and Paul 111
- Ana-foka 111
- Kirike Shkopul 111
- The Holy prophet Ilya 111
- «Ilie Pelie» and Focka 111
- The Holy Panthelemon 111
- Makovey Day 111
- The Transfiguration Of The Lord 111
- Assumption Of The Blessed Virgin 111
- The beheading of the Prophet John the forerunner 111
- St. Simeon The Stylite 111
- Miracle Of The Archangel Michael 111
- Nativity Of The Blessed Virgin 111
- Exaltation of the Venerable and life-creating cross of the Lord 111
- Protection Of The Blessed Virgin 111
- Saint Paraskeva Friday 111
- The Great Martyr Dmitry (Simedru) 111
- Holy Archangels Michael and Gabriel 111
- Introduction to the temple of the MostHoly mother of God 111
- St. Andrew 111
- The Great Martyress Barbara 111
- Saint Sava 111
- The Holy Hierarch Nikolai 111
- Conception Of The Blessed Virgin Mary Anne 111
- Saint Spyridon The Wonderworker 111
- Temple Feast Day 111
- Sfîntul Ignatie 111
- Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginți din Roma 111
- Sfinții „doctori fără de arginți” Cosma și Damian din Asia 111
- Family holidays 111
- Magical practices and folk beliefs 111
Calendar of events
Sfîntul Ilie
Sfîntul Ilie – personaj mitologic în calendarul popular. Ziua Sf. Ilie este ţinută de toţi creştinii, ştiindu-se că Sf. Ilie este stăpîn peste ploaie, grindină, fulgere, tunete, trăsnete şi foc. Toate aceste cumpene fiind trimise, se zice, peste ogoarele acelora, care nu ţin ziua lui Sf. Ilie.
Pe vremuri, sărbătoarea Sf. Ilie ţinea 3 zile, cuprinzînd şi ziua lui Ilie Pălie (din 21.07./03.08) şi Foca (22.07/04.08). O mărturie a faptului, că oamenii ţin această zi şi nu lucrează o găsim în una dintre numeroasele legende legate de Sf. Ilie. Se zice că: „la începutul lumii Dumnezeu a dat pămîntul în stăpînirea Dracului, numai ca să se poarte bine. Sf. Ilie s-a rugat la Dumnezeu să-i dea putere asupra Diavolului. Dumnezeu i-a dat car de foc şi patru cai cu aripi, tunetul şi fulgerul. Cînd Sf. Ilie a slobozit tunetul în draci, cu gîndul să-i prăpădească s-a cutremurat cerul şi pămîntul. Dumnezeu atunci pedepsindu-l i-a luat o mînă şi un picior ca nu cumva să prăpădească lumea. Dracii încercau să scape de furiosul Sf. Ilie ascunzîndu-se în animale (în cîini, pisici), în scorburile copacilor, sub pragurile caselor. Sf. Ilie nu ezita să trăsnească oriunde s-ar ascunde Michiduţă. Oamenii obişnuiau să-și facă după fiecare fulger, cruce ştiind că Dumnezeu i-a poruncit să dea în toate, numai în cruce nu”.
Şi astăzi oamenii respectă această credinţă şi atunci cînd tună şi fulgeră tare ei îşi fac semnul crucii, pun lopata şi cociorva în cruce pe prag să-i scape de grozăvii. Cînd pe cineva îl apucă ploaia pe drum, cînd tună şi fulgeră, nu se adăpostesc pe sub copacii înalţi şi mai cu seamă sub stejari, căci ucigă-l crucea se ascunde în ei şi se întîmplă să moară din cauza fulgerului.
În ziua de Sf. Ilie nu se lucrează ca să nu bată grindina ogoarele.
În trecut în noaptea de Sf. Ilie fetele se duceau pe cîmpul, unde creştea cînepa, se dezbrăcau şi se tăvăleau în ea. Dacă peste noapte visau cînepă verde era semn că se vor mărita cu un flăcău, dacă visau cînepă uscată trebuiau să se mărite cu un bătrîn.
În zorii zilei Sf. Ilie femeile culeg plante de leac, mai ales busuioc. Pus între haine busuiocul apără hainele de molii, se pune în scăldătoarea copiilor, acelora bolnavi de picioare.
Se zice că Sf. Ilie este patronul apicultorilor şi în ziua aceasta se deschid ştiubeiele sau stupii şi se duc faguri de miere la biserică.
În unele localităţi este datina ca din apă cu miere, numită mursa să prepare o băutură „mied”.
Se crede că tunetul în ziua de Sf. Ilie seacă miezul alunilor şi nucilor, pe cînd ploaia este un semn bun pentru roade.
Ca la orice sărbătoare oamenii îşi aduc aminte de sufletele morţilor, îndeosebi a copiilor, dînd de pomană mere. De fapt este vorba de mărul sacru, ca pom al vieţii, al binelui şi al răului. Astfel, se poate explica faptul, că pînă la sărbătoarea Sf. Ilie nu se mănîncă mere şi pere. Astăzi această tradiţie se respectă mai puţin de către generaţia tînără.



© Moldovenii.md all rights reserved.
Is forbidden to copy the materials without the owner’s consent.
The information published on the site can be taken only by indicating the source www.moldovenii.md .
If you have any questions please contact us by email: support@moldovenii.md
www.moldovenii.md does not support and does not promote any of the political parties.