string(7) "library" string(8) "document"
1711
1832
1385
1466
1476
1457
1465
1401
1410
5500
1391
80
1200

WIKILEAKS: "Subiect: Băsescu îi spune senatorului Lugar că România are în faţă opţiunidificile în urma conflictului din Georgia” (Traducere )

REZUMAT. 1. (C.) Presedintele Traian Basescu i-a spus Senatorului Richart Lugar, in data de 27 august, ca se teme ca recunoasterea Osetiei de Sud si a Abhaziei de catre Rusia, ca urmare a recunoasterii Kosovo de catre europeni si SUA, a declansat un proces ce ameninta sa dea peste cap actuala arhitectura legislativa internationala si sa declanseze o instabilitate extinsa in Europa. Caracterizand incursiunea Rusiei in Georgia drept un efort nou, indraznet, de reafirmare a controlului Rusiei asupra tarilor invecinate ("near abroad"), inclusiv Europa de Est, Basescu a argumentat ca Vestul trebuie sa contreze Rusia printr-un efort energic de solutionare a conflictelor inghetate si de restabilire a respectului fata de dreptul international, prin Consiliul de Securitate al ONU. Basescu si-a exprimat ingrijorarea in ceea ce priveste vulnerabilitatile de securitate ale Romaniei la Marea Neagra si fata de implicatiile evenimentelor din Georgia pentru Moldova/Transnistria, spunand ca orice provocare rusa la adresa celor "4,5 milioane de cetateni romani" ai Moldovei ar transmite Romaniei o stare de nesiguranta profunda. Basescu a argumentat ca actiunile NATO si UE in fata Rusiei trebuie sa mearga dincolo de "declaratii" si ca o politica mai robusta in ceea ce priveste regiunea Marii Negre trebuie sa includa repozitionarea activelor militare NATO. Sfarsitul rezumatului.

BASESCU: Esecul in solutionarea conflictelor inghetate este "o greseala imensa"
2. (C.) Presedintele Basescu si principalii sai consilieri de securitate s-au intalnit, la 27 august, cu Senatorul Richard G. Lugar, insotit de Ambasador, Vice-Ambasador si membri ai Comisiei de Relatii Externe a Senatului. Deschizand discutiile cu unele observatii din recenta sa vizita in Caucaz, inclusiv Georgia, Basescu a spus ca evenimentele recente ilustreaza doua elemente cheie: 1) esecul comunitatii internationale in abordarea conflictelor inghetate a fost "o greseala imensa", deoarece astfel de situatii pot exploda pe neasteptate; 2) actuala ordine europeana - fondata pe principiul integritatii teritoriale a statelor multietnice si pe respectul fata de dreptul international - este grav amenintata. Basescu a caracterizat recunoasterea Osetiei de Sud si a Abhaziei de catre Rusia drept un raspuns direct la recunoasterea independentei Kosovo de catre Vest si s-a plans ca ambele cazuri, din perspectiva Romaniei, implica “incalcari” ale rezolutiilor Consiliului de Securitate al ONU si o subminare a actualului regim de drept international.

3. (C) Rusia va continua sistematic sa exploateze astfel de situatii pentru a-si reafirma influenta asupra fostelor state sovietice si chiar asupra Europei de Est - a spus Basescu - daca NATO si UE, alaturi de restul comunitatii internationale, nu raspund in mod viguros si coordonat. Acest raspuns trebuie sa includa refacerea legitimitatii Consiliului de Securitate al ONU, crearea unui singur cadru, sub auspiciile Consiliului de Securitate al ONU, pentru a aborda toate conflictele inghetate si insistarea asupra nevoii ca deciziile Consiliului de Securitate sa fie respectate. Basescu si-a exprimat, de asemenea, ingrijorarea ca acordul “defectuos” de incetare a focului mediat de Franta sa nu devina baza unei noi rezolutii a Consiliului de Securitate ONU fara modificari substantiale. Senatorul Lugar a fost de acord ca un efort innoit in cadrul Consiliului de Securitate pentru rezolvarea conflictelor inghetate este mecanismul adecvat si a spus ca va incuraja Administratia SUA sa urmeze aceasta abordare.

4. (C.) Criticile lui Basescu nu s-au indreptat doar la adresa Rusiei. Referindu-se la discutiile sale cu presedintele georgian Saakashvili, Basescu a spus ca este “socat” de “aventurierii” din guvernul georgian care s-au avantat sa ii “provoace” pe rusi; Saakashivili a demonstrat “o profunda lipsa de maturitate”. Aceasta gafa strategica a fost urmata de o succesiune de erori militare, indeosebi aceea ca nu a fost blocat Tunelul Roki, prin care fortele ruse pre-pozitionate au putut sa intre grabnic in Osetia de Sud. Basescu a speculat daca nu cumva performanta militara slaba a Georgiei ar fi fost de fapt o tactica menita sa determine NATO sa sara in apararea Georgiei. In orice caz, ani de investitii occidentale in economia Georgiei s-au “pierdut”, iar acestea trebuie refacute cu mari eforturi, a spus Basescu. Senatorul Lugar a fost de acord ca rusii isi desfasurasera trupe in zona de ceva timp si ca asteptau ocazia sa descrie Georgia drept agresor; USA atrasesera, in mod activ, atentia Georgiei sa dea dovada de retinere.

Georgia - un prevestitor pentru Moldova/Transnistria?
5. (C) Basescu si-a exprimat in mod deschis temerea in legatura cu implicatiile conflictului din Georgia pentru Moldova/Transnistria. El a afirmat ca, in timp ce Romania respecta independenta Moldovei, cetatenii acesteia sunt “4,5 milioane de romani” care fac “parte din natiunea noastra”. Basescu a reamintit ca in timpul conflictului din Moldova, din 1991-92, Romania a trimis numeroase provizii si munitie partii moldovene, dar s-a intrebat cu glas tare care ar trebui sa fie raspunsul adecvat al Romaniei, acum cand este membru NATO, in urma oricarei provocari ruse acolo. Intrebat de Senatorul Lugar daca statutul de membru NATO va determina Romania sa manifeste retinere si sa nu actioneze, Basescu a raspuns ca Romania va trebui sa ia in considerare punctele de vedere ale Aliantei, asa incat sa nu-i atraga pe altii intr-un conflict, dar va fi presata intens sa raspunda - “ne vom confrunta cu alegeri foarte grele”. Basescu a intrebat, aproape retoric, daca NATO si UE ar fi alaturi de Romania intr-o astfel de situatie, spunand ca s-ar putea ajunge la situatia in care Romanii sa fie pusi sa decida, pur si simplu, intre “abordarea UE de a furniza declaratii” si a-i “ajuta efectiv” pe moldoveni.

6. (C) Tragand o alta paralela cu evenimentele din Osetia de Sud, Basescu a observat ca parti substantiale ale celei de-a 14-a Armate Ruse sunt prezente in Transnistria ca “forte de mentinere a pacii”. Inlaturarea acestor trupe trebuie sa fie o prioritate absoluta, a spus el, avand in vedere ca Rusia a folosit scuza apararii trupelor sale de mentinere a pacii ca unul dintre pretextele interventiei sale in Georgia. Intrebat daca Rusia a fost receptiva la initiativele diplomatice romanesti asupra Transnistriei, Basescu a raspuns ca a discutat conflictul cu Putin “de cel putin cinci ori”, dar ca Rusia refuza sa respecte acordul de la Istanbul, din 1999. Basescu a ridiculizat motivele invocate de Rusia pentru a nu-si retrage fortele din Transnistria. Rusii de aici si din toate celelalte zone de conflict inghetat trebuie sa fie inlocuiti cu trupe internationale sub mandat ONU, deoarece “oferim ocazia unei interventii de acest fel, daca acceptam prezenta trupelor ruse de mentinere a pacii acolo”. Basescu a notat ca se va intalni, in aceeasi dupa-amiaza, cu Ambasadorul rus si ii va spune ca Romania va sprijini orice decizie a Consiliului European de a oferi o desfasurare de trupe UE care sa inlocuiasca fortele ruse. El a spus ca, in discutia cu Ambasadorul, va ridica problema daca Rusia continua sa sprijine Consiliul de Securitate si intentioneaza sa se supuna, pe viitor, rezolutiilor Consiliului de Securitate al ONU.

Nabucco: “Trebuie sa incheiem la un acord interguvernamental”
7. (C) Trecand la implicatiile conflictului din Georgia asupra politicilor energetice, Basescu a observat ca Rusia ar putea sa nu fie nevoita sa apeleze la mijloace militare pentru a forta solutii mai pe gustul sau. Controlul resurselor energetice este un nou instrument de influenta, chiar mai eficient decat Armata Rosie, a spus el. Acceptand ca Rusia vrea sa distruga “proiectul european Nabucco”, Basescu a afirmat ca proiectul ramen viabil, dar ca cea mai mare provocare a acestuia este nehotarirea europenilor. Georgia nu a schimbat nimic in privinta Nabucco, poate doar in mintea altor state europene, intr-un mod similar celui in care Europa s-a folosit de dificultatea negocierilor cu Turcia drept scuza pentru lipsa de actiune in privinta Nabucco. Totusi, Basescu a spus ca ii abordeaza personal pe liderii Turciei si crede ca un deznodamant diplomatic este aproape. In urma conflictului din Georgia si cu Turcia asezata ferm la masa negocierilor, acum este timpul pentru un efort sustinut pentru a incheia un Acord Interguvernamental asupra Nabucco. Romania nu crede in proiectul South Stream al Rusiei, iar liderii de la Caspica i-au spus ca doresc cu disperare alternative pentru tranzitul resurselor lor energetice catre Europa, care sa nu se bazeze pe Rusia, a notat Basescu. Senatorul Lugar i-a raspuns ca el crede ca turcii sprijina ferm, acum proiectul Nabucco si ca o incheiere rapida a unui acord interguvernamental ar fi o lovitura neasteptata si binevenita in fata intimidarii rusesti.
 
Marea Neagra: Unde sunt NATO si UE?
8. (C) Basescu a argumentat ca revirimentul Rusiei creeaza un nou imperativ strategic pentru NATO si UE la Marea Neagra. El si-a exprimat ingrijorarea “aproape de paranoia” in legatura cu disputa dintre Rusia si Ucraina, in ceea ce priveste Flotei de la Marea Neagra, gazduita la Sevastopol, dar si in legatura cu amenintarea pe care Flota ar putea-o reprezenta pentru zonele de coasta ale Romaniei. Notand ca Turcia impartaseste pozitia Rusiei ca fortele navale NATO sa nu fie prezente in Marea Neagra, o politica pe care Turcia o aplica prin controlul asupra Bosforului, Basescu a insistat ca aliatii NATO trebuie sa se consulte cu Turcia pentru a schimba situatia. El a indemnat, de asemenea, ca NATO sa-si “echilibreze” prezenta in regiunea Marii Negre redistribuind forte angajate acum in zone “indepartate”. Raspunzand aprecierilor exprimate de Senatorul Lugar pentru sprijinul militar romanesc in Afghanistan, Basescu a reafirmat ca Romania isi respecta obligatiile NATO. Totusi, in fata unei potentiale agresiuni rusesti, Romania se bazeaza pe NATO pentru apararea sa, “dar NATO este cu totul in Afghanistan acum”, a spus el. Evenimentele din Georgia si implicatiile lor pentru Transnistria au schimbat jocul, din perspectiva Romaniei. “Ele sunt cel putin la fel de importante ca Iranul, pentru Romania”, a remarcat Basescu (o remarca sarcastica, nu foarte subtila la adresa politicilor prioritare pentru SUA). Romania este o economie in crestere si poate sa aloce mai multe resurse apararii, dar nu poate sustine singura povara securitatii la Marea Neagra; NATO si UE trebuie sa dea o importanta mai mare zonei, a concluzionat Basescu.
 
Comentariu
9. (C) Basescu a venit la intalnire bine pregatit sa transmita un mesaj direct. Romania crede cu tarie ca recunoasterrea Kosovo a stabilit un precedent periculos, pe care rusii se mobilizeaza sustinut sa-l exploateze, precum si ca premisa fundamentala a integritatii teritoriale pentru statele multietnice - o cerinta-cheie pentru aderarea Romaniei la NATO - este acum intr-un real pericol. Basescu a presat, de asemenea, cu tarie pentru reafirmarea, de catre comunitatea internationala, a respectului fata de dreptul international si a suprematiei Consiliului de Securitate al ONU, pentru a amortiza expansionismul rus si pentru a detensiona alte zone cu potential exploziv. Cel mai frapant, insa, a fost faptul ca Basescu pune in centrul gandirii sale conflictul din Moldova/Transnistria si, in general, securitatea la Marea Neagra dupa evenimentele din Georgia. Basescu este clar ingrijorat ca rusii ar putea declansa o provocare similara in Moldova, ceea ce, practic, ar pretinde un raspuns militar romanesc, fapt ce ar avea implicatii extinse pentru UE si NATO. Drept consecinta, tinand cont mai ales de apropierea alegerilor generale, daca romanii vor gandi ca se intrevede o amenintare mai presanta si apropiata, a-i face sa-si mentina angajamentele extinse din Irak, Afganistan si din alte parti va fi o provocare politica.
Sfarsitul comentariului. TAUBMAN