
Zonele geografice ale Moldovei
Vorbind despre natura unei astfel de ţări mici precum Moldova, nu încetăm să rămînem surprinşi de diversitatea şi bogăţia ei. Călătorind dinspre nordul spre sudul republicii uneori avem impresia, că trecem prin mai multe ţări diferite − pe alocuri montane, împădurite, de stepă sau de coastă. Această diversitate este legată de mai mulţi factori, în special geologici, precum şi de activitatea umană din secolul trecut pe acest pămînt.
În literatura ştiinţifică şi de cercetare despre natura Moldovei s-a format tradiţia de a deosebi trei zone naturale geografice mari − Nordul, Centrul şi Sudul. În plus, avînd în vedere amplasarea Moldovei la intersecţia diferitor formaţiuni geologice, precum şi ţinînd cont de contextul istoric al Republicii Moldova, includem în acest şir încă două zone − Bucovina (de Nord şi de Sud) şi Zona Bugeacului, o mare parte a acestei zone se află acum dincolo de graniţele Moldovei de astăzi.
Abordăm în materialele ce urmează, nu atît latura pur geografică a suprafeţelor respective, ci luăm în considerare diferenţa reală a reliefului, clima, solul, planurile economice, deosebirile florei şi faunei, dar şi diversitatea monumentelor naturale, culturale şi istorice.
Sperăm, că în cadrul proiectului nostru vom reuşi să descoperim multitudinea naturii Moldovei şi legătura acesteia cu natura regiunilor de frontieră, în primul rînd, cu cea ucraineană şi cu cea a Moldovei române. Pornim într-o călătorie lungă prin ţara noastră minunată şi vă invităm şi pe dumneavoastră să veniţi cu noi.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitalei exită în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Oraș
- Prima atestare:
- 1602
- Populația:
- 11104 locuitori
Rîşcani este un oraş din Republica Moldova, centrul administrativ al raionului Rîşcani. Amplasat în partea de nord-vest a republicii, pe rîuleţul Copăceanca, oraşul este situat la o distanţă de 166 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului constituie 11104 locuitori. Prima menţiune documentară a localităţii datează din anul 1602, cînd o parte a Rîşcanilor de azi, Nagoreni, este întărită lui Vlaicu Vătah şi rudelor sale.