16 mai 2024, 12:30 Personalități views 17097
In memoriam Maria Bieșu
16 mai 2024, 12:30 Personalități views 17097

In memoriam Maria Bieșu

Acum 12 ani, în dimineaţa zilei de 16 mai, a plecat în eternitate Primadona operei naţionale, Maria Bieşu.

Maria Bieșu s-a născut la 3 august în anul 1935 în satul Volontirovca, raionul Ştefan Vodă, Republica Moldova.

În 1955 a fost admisă fără examinare la Conservatorul de Stat din Chișinău, clasa profesorului Susana Zarifian, la care a studiat timp de patru ani. În timpul studiilor, Maria Bieşu a devenit populară în ţară ca solistă a Orchestrei de muzică populară moldovenească „Fluieraş”. În 1961 a absolvit Conservatorul, clasa profesoarei Polina Botezat.

Maria Bieșu debutează pe scena Operei în 1962.  În anii 1965-1967, tînăra cantareaţă de operă din Moldova îşi perfecţionează măiestria la teatrul „La Scala” din Milano. După aceasta cîntă la Teatrul Bolshoi, pe scenele celor mai reprezentative teatre de operă  din fosta Uniune Sovietică, la Metropolitan Opera din New  ̶  York, la teatrele din Cehoslovacia, Germania, Bulgaria, Iugoslavia, România, Ungaria, Polonia, Finlanda şi Austria.

Operele, în care rolul principal a fost interpretat de M. Bieşu: „Forţa Destinului”, „Masquerade”, „Don Carlos”, „Nabucco” de G. Verdi, „Adriana Lecouvreur” de F. Cilea, „Turandot” de G. Puccini. De asemenea, din repertoriul ei fac parte următoarele roluri: Flora („Tosca” de G. Puccini, 1962), Tatiana („Evgheni Oneghin” de P. Ceaikovski, 1963), Aurelia („Aurelia” de D. Gherşfeld, 1963), Cio-Cio-San („Madame Butterfly” de G. Puccini , 1963), Lisa („Dama de pică” de P. Ceaikovski, 1965), Aida („Aida” de G. Verdi, 1966), Desdemona („Othello” de G. Verdi, 1967), Leonora („Trubadurul” de G. Verdi, 1969), Domnica („Balada eroică” 1970 A. Stîrcea,), Nedda („Paiaţe” de R. Leoncavallo, 1971), Zemfira („Aleko” de S. Rahmaninov, 1973), Glira („Glira” de Gh. Neaga, 1974), Nastasia („Vrăjitoarea” de  P. Ceaikovski, 1974), Norma („Norma” de V. Bellini, 1975), Mimi („La Boheme” de G. Puccini, 1977), Turandot („Turandot” de G. Puccini, 1979), Iolanta („Iolanta” de P. Ceaikovski, 1979), Olga („Serghei Lazo” de D. Gherşfeld, 1980), Santuzza („Cavalera rusticana” de P. Mascagni, 1980), Natalia („În storm” de T. Hrennicov, 1980), Leonora („Forţa destinului” de G. Verdi, 1981), Serafina ("Viva, maestrul” de G. Donizetti, 1981), Adriana („Adriana Lecouvreur” F. Cilea, 1984), Dido („Dido şi Aeneas” de Gh. Purcell, în versiunea de concert, 1984), Rita („Aici e linişte în zori” Gh. Molceanov, 1985), Elizabeta („Don Carlos” de G. Verdi, 1985), Rucsanda („Alexandru Lăpuşneanu” Gh. Mustea , 1987), Amelia („Un Ballo in maschera” de G. Verdi, 1989), Abigail („Nabucco” de G. Verdi, 1995).

Cîntăreaţa nu numai a interpretat partitura în scenă, dar şi a participat la şapte filme, precum şi a înregistrat pe discuri numeroase arii, cîntece şi romanţe.
A organizat Festivalul  tinerilor cîntăreţi „Alexei Stîrcea”, festivaluri folclorice, Festivalul de operă şi balet „Invită Maria Bieșu”.

În anul 1970 i-a fost acordat titlul de Artistă a Poporului din URSS, în 1990 - Erou al Muncii Socialiste, Premiul Lenin, Premiul de Stat al RSS Moldova şi URSS. Ea a fost decorată cu Ordinul Lenin (1984), „Drapelul Roşu de Muncă” (1976), „Semnul de Onoare” (1960), Ordinul Republicii Moldova (1992).

Cuvinte cheie:

Maria Bieșu , opera , muzica , interpret

Comentarii

 (0)
 
*
Cel puţin 3 caractere, doar litere latine

*
Cod Antispam:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1928
Populația:
85 locuitori

Zaporojeț este un sat din cadrul comunei Mocra din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Localitatea se află la distanța de 29 km de orașul Rîbnița și la 104 km de Chișinău. Populaţia satului Zaporojeț alcătuia 85 de oameni în anul 2004. Satul Zaporojeț a fost înființat în anul 1928.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.