15 mai 2018, 12:55 Istoria 16730

Istoria conspirativă a Europei (catarii și templierii)

Veaceslav Matveev

Continuăm ciclul de materiale dedicate istoriei conspirative a Europei.

Anterior, am reflectat calea religioasă a bogomililor și a catarilor – secte creștine care au influențat în mare măsură soarta Ordinului Templierilor și a Europei medievale. În prezentul articol vom încerca să clarificăm ce anume unea cunoștințele tainice și teoriile catarilor și templierilor și de ce Biserica Romană se împotrivea extinderii catarismului.

Un rit pentru cei inițiați

Conspirologia este adesea confundată cu teoria complotului. Dar nu este același lucru. Nimeni nu neagă că, din timpuri străvechi, în scopul atingerii anumitor scopuri – religioase, politice sau economice –, oamenii formau comunități. Acestea au existat și în antichitate, și în Evul Mediu. Acest subiect a fost tratat în lucrări excelente; e suficient să numim „Tagmele antice și asociațiile masculine" (Berlin, 1909) de Henry Shurtz și „Societățile primitive secrete" (New York, 1908) de Anthony Webster. Dar prin ce anume societățile secrete se evidențiau în raport cu alte sisteme sociale? Desigur, prin idee – religioasă ori politică. Anume ideea este cea care face distincția între inițiați și lumea profană, lumea organizațiilor mondene și a comunităților deschise. Însă cel mai important pentru o societate secretă este inițierea, care semnifică încetarea ciclului anterior de viață și cea de-a doua naștere. Ea îl introduce pe cel inițiat într-un cerc sacru și îi deschide arcurile secrete ale istoriei sau esența ezoterică a religiilor mondiale, de parcă l-ar transfera în șirul ființelor supraomenești, pentru care scopurile cotidiene ale masei de bază a omenirii devin doar o simplă banalitate.

Remarcabilul filozof și specialist în istoria religiilor Mircea Eliade (ai cărui strămoși erau moldoveni din Moldova de peste Prut) scria: „Istoria religiei distinge trei categorii mari – sau tipuri – de inițiere. Primul include ritualuri colective, marcînd tranziția de la copilărie sau adolescență la maturitate și sînt obligatorii pentru toți membrii societății. În literatura etnologică de specialitate, aceste imagini sînt examinate în termeni ca: „rituri asociate cu pubertatea, „inițieri tribale" sau „inițieri de vîrstă" ... A doua categorie include toate tipurile de rituri de intrare într-o societate secretă, uniune (Bund) sau fraternitate. Aceste societăți secrete sînt concepute pentru persoane de același sex și își păstrează secretele cu strictețe. Majoritatea frățiilor întrunesc bărbați și constituie „uniuni bărbătești" (Männerbünde) ... a treia categorie de inițiere confirmă vocația mistică, care la nivelul religiilor primitive este vocația de magician – vrăjitor și șaman. Una dintre trăsăturile specifice ale acestei categorii este importanța pe care o oferă persoanei experiența individuală" (Mircea Eliade „Societăți secrete. Ritualuri de inițiere și consacrare").

Continuarea articolului citiți pe noi.md.