26 mai 2012, 11:05 Istoria 6398

Istoricii români sînt mai obiectivi decît cei din Moldova şi "nu plîng după Basarabia"

Istoricii  ruşi au împărtăşit impresiile lor despre natura şi caracterul Conferinţei Internaţionale "Basarabia - 1812. Problema naţională, implicaţiile internaţionale”, precum şi concluziile la care au ajuns.

Potrivit ziarului " Молдавские ведомости ", cercetătorul principal la Institutul de Istorie a Rusiei, doctorul în ştiinţe istorice, profesorul Vladislav Grosul a subliniat că conferinţa internaţională, de fapt, "s-a transformat într-o lamentație după poporul român divizat" şi a avut un caracter antirusesc. La o întîlnire cu reporterii savantul a presupus că scopul principal al conferinţei nu a fost stabilirea adevărului ştiinţific, nu un schimb de opinii, ci agravarea relaţiilor ruso-moldoveneşti, relatează nr2.ru.

Profesorul Grosul a remarcat faptul că comunicările colegilor din România au fost mai echilibrate şi mai neutre, decît rapoartele majorității istoricilor de la Chișinău. Deosebit de odios, în opinia lui, a fost raportul lui Alexandru Moşanu (fostul preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova), spunînd că "jugul rusesc pentru Basarabia a fost mult mai greu decît cel turcesc".

Aşa cum a remarcat cercetătorul științific superior la Institutul rus de studii Strategice, doctorul în istorie Vasilii Kashirin, nu au fost prezentate nici dovezi, nici fapte care ar proba asemenea declaraţii.

Abordarea părtinitoare şi departe de a fi ştiinţifică a unor oameni de ştiinţă moldoveni a nedumerit și pe expertul în legăturile ruso-balcanice şi relaţiile internaţionale în secolul al XIX-lea, Elena Kudryavtseva. "Cînd în cadrul unui auditoriu academic răsună fraza că Rusia a furat de la România Basarabia, este cel puţin ciudat, deoarece în termenii de drept internaţional nu există conceptul " a fura ".

Colaboratorul  Universității din Sankt-Petersburg Vladimir Borozan a remarcat faptul că, în istoriografia universală semnarea Tratatului de pace de la Bucureşti, este apreciată pozitiv, deoarece acest eveniment a marcat începutul mişcărilor de eliberare a popoarelor din Balcani și şi-a exprimat speranţa că în R. Moldova va prevala cu timpul o abordare ştiinţifică a acestui subiect.

Toate cele mai recente evaluări ale evenimentelor legate de aniversarea a 200 de ani de la semnarea tratatului de pace de la Bucureşti, în Moldova comportă nu atît un caracter ştiinţific şi istoric, cît politic, a remarcat în încheierea conferinţei de presă, şeful reprezentanței Rossotrudnichestvo în Republica Moldova, Valentin Rîbițkii.