Mergi spre compartimentul: Cultura
06 iunie 2016, 16:45 Cultura views 13030
Tînăra care redă povești pe tacîmuri din lemn (Foto)
06 iunie 2016, 16:45 Cultura views 13030

Tînăra care redă povești pe tacîmuri din lemn (Foto)

Iubitorii de tradiție, folclor și frumos au rămas surprinși cînd au văzut că pot cumpăra obiecte cioplite în lemn nu de la un bătrîn, care încă mai ține aprinsă flacăra acestui meșteșugărit deosebit, dar de la o tînără studentă, care a preluat dragostea pentru „a scrie povești pe lemn" de la tatăl său.

Meșterii cioplitori în lemn spun că strămoșii noștri nu degeaba foloseau în bucătărie linguri și vase de lemn, avînd în vedere că acestea nu zgîrie tigăile, nu degajează toxine și păstrează gustul natural al bucatelor. Laura Muruzuc din satul Răuțel, raionul Fălești, a învățat să facă obiecte de uz gospodăresc de la tatăl său Dumitru Muruzuc care a ridicat meșteșugul popular la nivel de artă fără a se îndepărta de la stilul tradițional.

Transmiterea meșteșugului popular este un proces ce nu poate fi explicat, Laura spune că trebuie simțit pentru a fi înțeles. „Toate acestea nu se fac într-o zi, e vorba de dăruirea celui care transmite și răbdarea celui care primește.

Răbdare, pasiune, perseverență, dragoste față de ceea ce faci. Zi de zi, la fel cum ai urca niște trepte. La început te bucuri copilăros de mici detalii ca mai apoi mîinile tale să creeze lucrări ce te vor duce dincolo de timp. Un meșteșug popular se transmite prin toți cei care știu că menirea omului este să creeze", afirmă Laura, studentă în anul II la Facultatea de Jursnalism și Științe ale Comunicării, USM.

„Sîntem mai încrezuți cînd trăim prin cultură"

Din mîinele sale ies obiecte pentru bucătărie și decor, iar colțul de lup, cărărușa, inima mărului, steluța sînt cîteva elemente pe care le-a deprins odată cu trecerea timpului și după multe încercări. „Pe lîngă denumirile lor atrăgătoare, chiar arată împresionant dacă le combini reușit pe o bucată de lemn. Folosesc elemente sctrict tradiționale, transmise de generații, de mîini dibace și mă simt împlinită atunci cînd cioplesc lemnul fiind ghidată de ele", menționează tînăra meșteriță care scrie și poezii.

Meșterul cioplitor în lemn se inspiră din lucruri aparent mărunte, dar de o valoare inestimabilă pentru ea. „Primul e tata, cel care mă face să mă simt mereu copil, un copil dornic să-l urmeze, să fie ca el, un mic maestru. Urmează dragostea lui pentru ceea ce face. Am remarcat încă din copilărie că tata trăiește prin fiecare lucrare. Această calitate e unică, are atîta seninătate pe chip atunci cînd creează încît am vrut să iau și eu o parte din această pace. Mă inspiră și lemnul, liniștea lui, felul în care timpul i se așterne pe țesut, privesc la el și înțeleg că de acum încolo eu decid povestea acestuia. Cioplind în lemn transmit lumii valorile în care cred, atitudinea mea și respectul față de cultura poporului nostru. Înțeleg că anume cultura e cea care ne învață să ne iubim așa cum sîntem – iată ce mă inspiră", explică Laura.

O întreagă lume într-o bucată de lemn

Lucrările de lemn ne pot dezvolta gustul estetic, ne relaxează, creează dependența de frumos și pot fi transmise din generație în generație. „Obiectele din lemn au o oarecare noblețe – le ești tu stăpîn și stapîn le pot fi și copiii nepoților tăi. Pot deveni o legendă, fiecare păstrînd o istorie a sa ca într-un plic. Fie redă dragostea de neam, fie ești peste hotare și în ea ți-ai ascuns dorul, fie ai primit-o drept dar de la un om scump, fie e despre prima ta dragoste, despre mamă, despre cuvîntul „acasă", fie e despre tine, despre noi sau ei, puțin contează, rămîi cu ochii țintiți la această lucrare la fel cum păsările sînt legate de zbor. Ai într-o bucată de lemn o întreagă lume".

Folclorul nu poate pierde în fața lispei de valori

Laura Muruzuc este convinsă că „un singur om nu va aduce victoria folclorului autentic asupra nonvalorii. „Acest lucru îl poate reuși doar un popor. Nici nu cred că folclorul autentic poate pierde în fața lipsei de valori. Folclorul e mai presus decît clasificările noastre, e mai presus decît nonvalorile, care trec la fel cum se trec și oamenii. Pot ciopli în lemn, e încercarea mea de a face, nu doar a vorbi, e felul meu de a manifesta respect față de un neam care a trecut prin greu, dar și-a menținut verticalitatea. E dragostea mea față de puterea omului de la țară", a afirmat tînăra meșteriță.

Sursa: moldnova.eu

Cuvinte cheie:

Meșteșug , tradiții , lemn

Comentarii

 (0)
 
*
Cel puţin 3 caractere, doar litere latine

*
Cod Antispam:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1856
Populația:
227 locuitori

Brejeni este un sat din cadrul comunei Ciuciuieni, raionul Sîngerei. Localitatatea este situată pe valea rîului Ciuluc la distanța de 2 km de oraşul Sîngerei şi la 110 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004,populaţia satului constituia 227 de oameni. Satul Brejeni a fost menționat documentar în anul 1856.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.