03 octombrie 2017, 14:15 Realitatea moldovenească 5362

Cum funcționează afacerile ”săracilor”

Vladislav Bordeianu

Deseori, sub masca omului care cerșește se află un adevărat profesionist, iar în spatele lui stă o grupare criminală.

Noi credem că, oferind bani unei femei cu copil din pasajul subteran sau unui invalid pe stradă, săvîrșim un act de caritate. Dar îi ajutăm oare cu adevărat în acest fel? Rareori ne gîndim care e viața lor reală ce stă în spatele acestei afaceri cu cerșetorii. Oferindu-le săracilor bani, noi deseori susținem traficul de persoane, exploatarea persoanelor cu dizabilități și lucrul sclavilor, noi finanțăm mediul criminal. În pofida faptului că oamenii oferă mai puțini bani, afacerile cerșetorilor continuă să înflorească.

Pur și simplu afaceri

În această afacere fiecare persoană contează. Toți au o normă de bani pe care trebuie să-i predea stăpînului, mai puțin nu se permite. Ei nu pot, de asemenea, să ia banii și să-i ascundă, altfel pot fi maltratați. Stăpînii cheltuiesc pentru întreținerea robilor săi puțin – doar pentru alimente. Pentru medicamente nu le dau nimic. Cu cît mai jalnic va arăta cerșetorul, cu atît mai mulți bani îi vor oferi.

Dar apare întrebarea – de ce unii oameni se oferă ușor să cerșească, ajung în altă țară, iar cei care deja se află în robie nu încearcă să fugă? Experții notează că aflați în stare de stres, fără documente și sub presiune, unii oameni cad într-un fel de anabioză. Cineva ulterior își va căuta justificare. Iar cei care racolează deseori mint, oferind condiţii bune şi salarii mari.

De multe ori, în acest business sînt implicaţi rromii. Mulţi dintre noi vedeau cum femeile rrome cu copii mici merg prin scările blocurilor şi cer îmbrăcăminte, mîncare, bani. Probabil, ele au bani, dar cerşitul pentru ele este o profesie.

Trebuie să le oferim ajutor cerşetorilor?

În Rusia, în prezent aproape 40% dintre sclavi revin mafiei "săracilor". Iar în Moscova sînt cîteva sute de „stăpîni", fiecare dintre care întreţine de la 4 pînă la 8 robi. O bătrînă sau o persoană cu dezabilităţi pot fi găsiţi cu 50 de mii de ruble (15 mii de lei). Copiii sînt vînduţi „madonelor" cu 60-100 de mii de ruble. Potrivit statisticilor, în ultimii ani, numărul cerşetorilor în Rusia a crescut. Totodată, 90% dintre ei sînt originari din Ucraina, majoritatea din regiunea Odesa, unde există diaspora rromilor din Moldova. Ei le propun victimelor un loc de muncă, de exemplu, la magazin, sau să îngrijească de o persoană în etate, de un copil. Apoi, li se iau documentele şi sînt impuşi să cerşească, cerînd un venit de $10-15 mii. Zonele de influenţă au fost împărţite între membrii grupărilor criminale încă în anii 1990. Cea mai mare cotă din afaceri o deţin rromii din Astrahan şi din Moldova.

Acest fapt a fost confirmat de Inspectoratul General de Poliţie. Timp de 8 luni ale anului 2017, în Rusia au fost depistaţi opt cerşetori maturi din Moldova, dintre care trei erau bărbaţi. Potrivit IGP, Federaţia Rusă ocupă primul loc ca destinaţie unde moldovenii sînt duşi la muncă la construcţii, în agricultură, dar şi pentru cerşit. Totodată, cetăţenii Moldovei sînt vînduţi în Turcia, Emiratele Arabe Unite, Cipru, unde sînt impuşi să practice prostituţia.

- Toate acestea sînt legate de faptul că Moldova este un stat slab dezvoltat. Acum a apărut o tendinţă nouă: rromii din Moldova racolează victime din ţările CSI şi le exploatează pe teritoriul Federaţiei Ruse. De asemenea, în aceeaşi perioadă au fost depistate trei cazuri de exploatare a copiilor. În cadrul raidurilor au fost depistate şase fetiţe cu vîrste de 12-17 ani care se ocupau cu cerşitul. Precum arată practica, cei mai mulţi copii provin din familii vulnerabile, lipsiţi de tutela părintească. De aceea, lor nu le rămîne altceva decît să supravieţuiască, au comunicat surse din cadrul poliţiei.

Psihologii menţionează că cerşitul la vîrstă fragedă creează complexul de inferioritate şi o poziţie de viaţă parazitară.

Există profesia de cerşetor

1."Invalizi de război". Preferă să poarte uniformă militară, se prezintă drept răniţi, chiar dacă şi-au pierdut membrele „la beţie". În opinia medicilor, rănile demonstrate de ei, deseori, amintesc leziunile obţinute în urma degerăturilor. Veterani adevăraţi sînt puţini, dar ei totuşi sînt. În ultimii ani ei, practic, nu se văd. Poate pentru că poliţia îi alungă, iar în cîrje nu poţi fugi departe.

2."Madona cu pruncul". Acestea sînt femei cu copii sau însărcinate, care deseori folosesc perne, iar „mamele" aduc păpuşi. E mai rău atunci cînd ele folosesc copii vii. Aţi văzut vreodată ca un copil să stea cuminte un timp îndelungat? Iar pentru ca el să fie calm, micuţului i se administrează somnifere sau alcool. Ele nu vin mult timp cu unul şi acelaşi copil. Copiii sînt furaţi sau luaţi prin alte căi ilegale. Dacă veţi cere documentele copilului, atunci e puţin probabil că „mama" le va putea prezenta.

3. Bătrîne "inocente". Aceşti oameni deseori cer bani „în numele lui Dumnezeu" pentru pîine şi medicamente. Întotdeauna spun „mulţumesc" şi îşi fac cruce.

4. În numele lui Hristos. Aceste persoane intră în transportul public cu icoane şi cerşesc, în special, pentru a opera un copil. Ei pot rosti numele Domnului aproape la fiecare cuvînt.

5. Iubitorii de animale contează pe mila faţă de animale. Ei cer bani pentru hrană. Şi aceste animale sînt sedate, deoarece nu pot sta în cutie liniştit. După „lucru", cîinele sau motanul poate fi aruncat.

5. Persoane cu dizabilităţi. Cel mai răspîndit grup de cerşetori. Ei intenţionat îşi suflecă mîinicile sau pantalonii, dacă nu au membre, pentru ca oamenii să vadă şi să manifeste compasiune.

6. Beţivi. Aceştia nu fac parte din grupări. Deseori această activitate este "de o singură folosință". Cer atît cît au nevoie pentru o nouă doză de alcool. După ce au consumat alcoolul, ei adorm în parc sau în staţii.

7."Părinţi de copii bolnavi". Aceşti oameni intră în transportul public cu copii şi poze necalitative ale copiilor, care au nevoie stringentă de operaţii şi medicamente.

8. Oameni normali, care într-adevăr au ajuns într-o situaţie grea şi au nevoie de ajutor real. Aceştia sînt 0,1%. Deseori pot fi întîlnite persoane care simulează, povestind că au rămas fără documente, nu au bani pentru a ajunge acasă etc.

"Zona de activitate"

Angajaţii Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane analizează zilnic acest fenomen atît pe teritoriul Chişinăului, cît şi pe întreg teritoriul ţării. Nu există însă o statistică exactă privind numărul oamenilor care cerșesc pe străzile Chişinăului. Potrivit Inspectoratului General de Poliţie, în urma raidurilor, la Chişinău a fost stabilit caracterul migraţional (dintr-un sector în altul) a unul grup din 43 de persoane.

Din numărul total al persoanelor depistate, 20 sînt bărbaţi, 21 – femei şi doi – adolescenţi cu vîrste de 12-13 ani. Cei mai mulţi cerşetori sînt concentraţi în centrul Chişinăului, unde au fost identificate 30 de persoane. Fiecare dintre acestea are un loc prestabilit. Acestea pot fi văzute mereu lîngă Biserica Sf. Teodor Tiron, la intersecţiile străzilor Ciuflea și Bucureşti, bd. Ştefan cel Mare – str. Ismail, în pasajul subteran, lîngă magazinul UNIC, la Piaţa Centrală, la autogară, între străzile Puşkin şi Ismail.

Cîteva locuri sînt la Botanica, unde activează şase cerşetori – str. Hristo Botev, bd. Dacia-Cuza Vodă, piaţa „Toamna de aur", Centrul Comercial „Elat" şi biserica din apropiere. Asemenea locuri sînt şi în sectorul Rîşcani, unde cerşesc patru persoane. Acestea pot fi întîlnite în pasajul subteran de la Circ şi lîngă magazinul Pan Com. Trei cerşetori „activează" în sectorul Buiucani: în pasajul subteran pe str. Ion Creangă şi pe str. B. Bodoni. Din 43 de oameni ce se ocupă cu cerşitul, doar cinci nu au un loc permanent de trai.

În această vară presa scria că în centrul capitalei a fost reţinută o grupare din douăzeci de cerşetori minori cu vîrstele cuprinse între 13 şi 17 ani. Copiii au venit din diferite raioane ale Moldovei. Printre ei se aflau şi originari din Chişinău. Copiii reţinuţi au fost transmişi părinţilor la locul de trai, fiind alertate organele locale de tutelă.

Continuarea aici.