13 mai 2016, 11:45 Caleidoscop 6219

Scutul antirachetă a fost inaugurat la Deveselu

Baza de la Deveselu a devenit joi prima unitate din Europa unde este operațională o componentă terestră a scutului american antirachetă care ar trebui să protejeze Europa de eventuale atacuri cu rachete balistice, Rusia avertizând în replică asupra posibilității retragerii ei din Tratatul privind reducerea armelor strategice ofensive (START), relatează despre acest eveniment presa străină și agențiile internaționale de presă.

Agenția France Presse amintește că proiectul scutului antirachetă al NATO, lansat în anul 2010 și bazat mai ales pe tehnologia americană, are ca obiectiv desfășurarea progresivă de interceptoare de rachete și de radare de mare putere în Europa de Est și Turcia.

Sistemul de la Deveselu a costat circa 800 de milioane de dolari și reprezintă faza a doua a scutului antirachetă și este compus din 24 de interceptoare SM-2 și dintr-un un radar antibalistic Aegis Ashore, versiunea terestră a sistemului radar ce echipează navele flotei militare americane începând din anul 2004, componenta navală fiind prima fază a scutului.

Nave americane echipate cu sisteme Aegis patrulează permanent în Marea Mediterană începând din anul 2011, alte patru distrugătoare cu același tip de radar fiind dislocate la baza navală Rota, în Spania, iar în Turcia funcționează din anul 2012 un sistem Aegis pentru alertă timpurie, în timp ce un centru de comandă este operațional la baza americană de la Ramstein (Germania).

Cea de-a treia fază a scutului, de asemenea terestră, va deveni operațională în anul 2018 în Polonia, la Redzikowo, pe țărmul Mării Baltice, la circa 250 de kilometri de enclava rusă Kaliningrad. Lucrările la această bază vor începe vineri, iar sistemul de acolo va avea 24 de interceptoare SM-3.

Mass-media internaționale subliniază că poziția oficială a NATO, exprimată și la ceremonia de joi, este că scutul de la Deveselu are un rol pur defensiv și obiectivul său este de a descuraja acțiuni agresive din partea unor state cu veleități nucleare din Asia și Orientul Mijlociu, precum Coreea de Nord sau Iranul.

În schimb, Rusia consideră că acest scut afectează echilibrul strategic și îi amenință securitatea. Agenția France Presse subliniază că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi la București că Rusia a sistat în 2013 discuțiile cu Alianța pe tema acestui scut, el precizând totodată că SUA au propus Moscovei să-i transmită specificațiile tehnice ale echipamentelor scutului pentru a se convinge care sunt capabilitățile sistemului și că el nu afectează capacitățile de descurajare nucleară.

Deși a menționat că 'Rusia a schimbat frontiere prin forță și continuă să-și amenințe vecinii', Stoltenberg a argumentat tehnic în declarațiile sale că 'interceptoarele sunt puține și situate prea la sud și prea aproape de Rusia pentru a intercepta rachetele balistice intercontinentale ruse'.

Însă Moscova nu acceptă astfel de argumente. Conform agenției Reuters, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat tot joi că, de exemplu, Iranul nu ar mai putea fi considerat o amenințare, având în vedere recentele evoluții din dosarul nuclear iranian, în timp ce în opinia unui înalt responsabil din MAE rus, citat de agenția EFE, scutul american antirachetă ar face parte dintr-un plan de îngrădire a Rusiei, acesta din urmă făcând aluzie la politica de 'containment' promovată de SUA împotriva URSS pe vremea Războiului Rece.

Agenția EFE amintește că Rusia a mai acuzat SUA că încalcă Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF), semnat de SUA și URSS în 1987, Moscova invocând faptul ca lansatoarele verticale de rachete Mark-41, amplasate la Deveselu, au fost folosite în trecut pentru lansarea de rachete cu rază medie de acțiune de pe navele militare americane.

Agenția spaniolă de presă evidențiază și o declarație anterioară a președintelui Vladimir Putin, care a spus că Rusia își va consolida arsenalul nuclear și, mai ales, va dezvolta 'sisteme ofensive capabile să depășească orice scut' pentru a menține paritatea strategică cu Statele Unite.

Un punct de vedere radical împotriva scutului antirachetă a fost exprimat de George Friedman, fondatorul agenției de analiză politică Stratfor. În declarațiile sale consemnate de site-ul americanthinker.com, el consideră că acest scut este o risipă de bani, invocând în principal faptul că sistemul oricum nu ar putea contracara un atac nuclear de anvergură. În consecință, Friedman crede că acest sistem este mai mult un simbol politic al sprijinului american față de Europa de Est.

Dar în declarațiile oficialilor americani, sintetizate de mass-media internațională, aceștia insistă asupra amenințărilor reprezentate de țări precum Iranul, care deși nu deține arme atomice în prezent, le-ar putea dobândi în viitor, și reafirmă că scutul antirachetă nu vizează Rusia.

Astfel, secretarul adjunct al Apărării al SUA, Robert Work, prezent și el la ceremonia de la Deveselu, a afirmat că 'dacă am lua măsuri care să privească Rusia, am declara acest lucru și am explica de ce facem asta', detaliind mai departe amenințările ce vin din Orientul Mijlociu.

Referindu-se la România, oficialul american a apreciat că țara noastră 'contribuie (la Alianța Nord Atlantică — n.r.) mult mai mult decât dimensiunile sale'. Statele Unite ale Americii nu își puteau dori 'un aliat mai bun decât România' — țară care este 'un luptător care se măsoară cu adversari de o categorie mai mare', a mai declarat Robert Work.