11 august 2016, 17:12 Caleidoscop 10516

Au schimbat Chişinăul pe o casă de lut la ţară (Foto)

O familie mixtă cu trei copii, soția din Chișinău, iar soțul din SUA, s-au mutat de la oraș în satul Rîșcova, raionul Criuleni, unde și-au construit o casă ecologică fără ciment, piatră și nisip – doar cu lut, rogojină de stuf, baloți de paie și lemn pentru carcasă.

Născută la Chișinău și căsătorită cu un american, Liliana Botnaru s-a retras cu familia în satul Rîșcova din raionul Criuleni, deoarece grija față de mediul înconjurător și de propria sănătate i-au determinat pe cei doi soți să caute un sat cu oameni deschiși, unde să-și contruiască locuința după un model văzut în Occident.

„Am vizitat 20 de sate pînă am ales. Căutam o localitate cu oameni care se implică în comunitate, nu unul care e mai mult de dormire. Am ales să locuim în sat pentru că sîntem preocupați de sănătate, natură și vrem să le lăsăm copiilor noștri un mediu mai puțin murdar", a spus Liliana.

Femeia lucrează în cadrul asociației Eco Visio, care dezvoltă proiecte în domeniul protecției mediului înconjurător, activismului civic și antreprenoriatului social. Soțul ei, David Jesse, este directorul Consiliului American din Moldova și mai activează în cadrul programului de burse FLEX dedicat tinerilor care își doresc să studieze în SUA.

Casa ecologică are o eficiență energetică mult mai mare decît casele convenționale. Lutul și varul mențin temperatura constantă și reglează umiditatea. Pereții sînt făcuți din rogojine de stuf și paie cu lut, sînt fixați cu ajutorul carcaselor de lemn. Liliana susține că iarna nu este frig, iar familia se încălzește cu peleți din rumeguș și coji de floarea soarelui.

„Nu sînt mai puține investiții comparativ cu cele dintr-o casă convențională, dar e mult mai ieftin de întreținut. Mama mea are un apartament cu o suprafață de 60 metri pătrați, noi avem 200 de metri pătrați, dar cheltuielile pentru întreținere sînt egale", explică Botnaru.

Casa este amenajată cu mobilă din lemn și pînză de in sau bumbac, iar pe pereți au instalat obiecte din sticlă pentru a aduce lumina naturală și căldura solară.

Circulația aerului în casă are loc altfel – nu se formează mucegai, afirmă Liliana Botnaru, iar la construcția casei pot participa toți membrii familiei și oamenii din sat. „Lutul e inofensiv. Pentru izolare am folosit eco-vata din hîrtie reciclată. Procesul de contrucție nu se separă de familie, astfel construim împreună casa noastră. Sînt tehnici simple care pot fi învățate ușor de oricine. Stuful l-am luat de pe lacul din sat, la fel și lutul e material local. Geamurile se amplasează pe partea de sud, deoarece e cel mai mare adaos de căldură solară. Stuful de pe acoperiș l-am prelucart cu acid boric și borax pentru prevenirea incendiilor. Acidul boric este substanța principală, reacționează cu apa și devine inofensiv. Pereții sînt vopsiți cu var în care am adăugat oxid de fier pentru a obține culoarea galbenă și oxid de potasiu pentru culoarea verde. Culoarea e foarte importantă pentru menținerea căldurii, iar odată ce intră în reacție cu aerul, culoarea devine mai deschisă", explică proprietara avantajele unei case ecologice. Aceasta a subliniat că nu toate materialele sînt ușor de găsit și uneori e nevoie de a face compromisuri din cauza costurilor ridicate pentru unele materiale de construcție sau a timpului de executare a lucrărilor.

Cei trei copii merg la școala din sat pe jos, iar mama lor nu trebuie să-i ducă de mînă sau cu transport privat pentru siguranță. Liliana împreună cu elevii și localnicii se implică în dezvoltarea comunității. Aceștia au amenajat un parc, au curățat stadionul sportiv și au fondat un club ecologic. În anul 2014, în curte au mai construit o casă ecologică din stuf, paie și lut. Aceasta este destinată pentru instruire, ateliere de lucru, seminare cu tematică ecologică, echimb de experiență etc. Liliana Botnaru împarte casa cu încă o familie de moldoveni cu doi copii, care la fel au ales să se mute cu traiul la sat.