|
Simbolica Moldovei, profanată şi ignorată
Simbolurile de stat ale unei ţări sînt nu pur şi simplu nişte semne distinctive ale acesteia. Anume ele îi întrunesc pe oameni în naţiuni, constituind temelia statalităţii. Fiecare dintre ţările europene, chiar şi acelea ale căror rădăcini istorice şi culturale se întreţese strîns – au simbolica lor. De ce Moldova trebuie să fie o excepţie?
În România, limba oficială este limba română. Principalul element al stemei României este vulturul auriu, care ţine în cioc crucea, iar în gheare – sceptrul şi sabia. Principalele culori ale stemei – roşu, galben şi albastru – reprezintă culorile drapelului României. Scutul heraldic situat pe vultur este divizat în cinci părţi. Pe acestea sînt situate simbolica Valahiei (un vultur ce ţine în cioc crucea aurie ortodoxă), a Moldovei (pe un fundal rubiniu (roşu): cap de bour cu stea între coarne, cu un trandafir şi o semilună prin părţi), al Olteniei şi Banatului (un pod auriu deasupra valurilor), al Transilvaniei (un vulture negru, şapte cetăţi, soarele şi semiluna) şi al Dobrogei (doi delfini).
După anul 1859, în statul nou format, România, a fost abordată problema privind simbolica de stat. În 1863, a fost luată decizia de a uni simbolicele tradiţionale ale Principatului Valahia şi Principatului Moldova. În 1866, după izgonirea lui Alexandru Cuza şi alegerea în calitate de principe al României a lui Carl Hohenzollern, scutul heraldic a fost împărţit în sferturi. În 1922, stema a fost plasată pe pieptul vulturului român cu cruce în cioc, care şi devine principalul simbol al României (ca rezultat al apropierii simbolicii tradiţionale a Valahiei, vulturul cu cruce în cioc, cu vulturul roman vechi). Vulturul a fost amplasat pe un scut albastru cu o cunună de oţel.
Actuala stemă a României (acceptată în 1992) se bazează pe mica stemă a Regatului Român (anii 1922-1947). În calitate de drapel naţional, tricolorul român albastru-galben-roşu pentru întîia oară apare în Valahia în timpul revoluţiei din 1848. Fîşiile lui erau situate orizontal, iar în centru se afla inscripţia „Dreptate, Frăție". În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după întemeierea noului stat România, tricolorul devine drapel de stat al acestei ţări. Din 1872, fîşiile drapelului au început să fie plasate vertical.
Republica Moldova este un stat independent şi suveran. Naţiunea ce formează statul o constituie moldovenii, care împreună cu reprezentanţii altor etnii: ucraineni, ruşi, găgăuzi, bulgari, evrei, români, bieloruşi, ţigani (romi), polonezi ş.a. – constituie poporul Moldovei, pentru care Republica Moldova este patrie comună. Limba oficială a ţării, consfinţită de Constituţie, este limba moldovenească.
Statalitatea moldovenească numără mai mult de 650 de ani. Republica Moldova este succesoarea de drept a patrimoniului istoric şi spiritual al Moldovei istorice, a cărei stemă, pe parcursul veacurilor, a fost capul de bour cu stea între coarne, cu trandafir şi semilună prin părţi, care era elementul compoziţional-emblematic de bază al însemnelor naţionale moldoveneşti de stat – a pecetei şi a drapelului. Şi totuşi actuala simbolică oficială a Republicii Moldova copiază, de fapt, simbolica statului România – atît vulturul, absolut străin nouă, care nu s-a înrădăcinat în tradiţiile statului nostru, cît şi tricolorul român, aceasta fiind o excepţie absolută în tradiţiile heraldice internaţionale.
În situaţia dată, este evidentă nedreptatea, ştirbirea unicităţii şi identităţii Republicii Moldova şi a poporului ei. Nu este de mirare faptul că după ce la începutul anilor '90 ai secolului trecut Moldovei i-a fost impusă heraldica românească, procesul de presiune asupra identităţii moldoveneşti continuă. În prezent a devenit problematică denumirea limbii de stat. România refuză să semneze Acordul politic de bază şi acordul privind frontiera. În relaţiile noastre bilaterale există şi alte probleme pe care cetăţenii Republicii Moldova le cunosc bine, toate acestea devenind posibile după acceptarea simbolicii româneşti.
Iată de ce noi, adepţii statalităţii moldoveneşti, trebuie să luptăm pentru simbolica tradiţională moldovenească, acea care ne-a venit din adîncul secolelor şi acea care reflectă cu adevărat izvoarele istorice şi tradiţiile statului independent moldav.
Andrei Nesteriuc
- Un moldovean a decedat în SUA după ce a fost electrocutat de polițiști. Precizările MAE
- Veste bună pentru moldovenii în Spania
- Regim liberalizat de vize pentru traficul de mărfuri: cu cine a convenit acest lucru Ucraina
- Regimul liberalizat de vize cu Republica Ecuador a fost anulat
- Proiectul Moldovenii.md împlinește 13 ani
- Un angajat al ambasadei Republicii Moldova în Rusia a fost declarat persona non grata
- Dreptul la natură
- De la Chișinău la Himalaya: Steagul XOstudioFLOWERS pe cea mai înaltă trecătoare montană
- Ingredientele cheie în produsele anti-rid: ce trebuie să cauți în formulele anti-aging
- De ce statuia lui Ramses atrage atât de multe întrebări? (+Foto)
- 10 recomandări pentru a achiziționa miere autentică și de calitate
- 30 principii de viață ale lui Mahatma Gandhi
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1786
- Populația:
- 473 locuitori
Sîrbeşti este un sat din cadrul comunei Ciutuleşti, raionul Floreşti. Satul Sîrbești este situat la o distanță de 15 km de orașul Florești și la 100 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 473 de oameni. Prima atestare documentară a satului Sîrbești datează din anul 1786.
Comentarii
(2)