Talpă Igor

Talpă Igor ‒ regizor, scenarist, producător.

Născut la 5 ianuarie 1948 în oraşul Penza Rusia, tatăl fiind ofiţer de carieră, iar mama artistă a Teatrului de Operă şi Balet din Penza. A absolvit şcoala medie în Chişinău şi a început să activeze la studioul „Moldova-film” în calitate de iluminator. După ce şi-a satisfăcut serviciul militar, a absolvit Facultatea de Jurnalistică la Universitatea de Stat de la Chişinău, ca apoi să predea la aceeaşi instituţie de învăţămînt cursurile de lecţii „Istoria сinematografiei”, „Jurnalistica televizată”, în aceeaşi perioadă începe să lucreze asupra tezei de candidat în ştiinţe.

A activat şi în calitate de redactor la Televiziunea Naţională a Moldovei, Redacţia Tineret, unde a realizat o serie de pelicule documentare în calitate de regizor, printre care „Curs spre specializare” (1979), „Secretarul nostru de partid” (1980), „Introducînd tehnologii noi” (1980), „Brigadierul Dumitru Creţu” (1981), „Seminţe bune ‒ roadă bună” (1981), „Profesia de şofer” (1981), „Aşa e lucrul meu” (1982), „Stăpînii” (1982), „Lumea însufleţirilor tale” (1982), „Cap de pod” (1982), „A conduce nu e prea uşor” (1983), „Soarta mea e graniţa” (1984), „Emisarii întunericului” (1985) „La şcoala de meserii ‒ prin concurs” (1985), „Hotărăşte brigada” (1985), „Vremea poamei” (1986), „Timpul speranţelor” (1986), „Viaţa şi moartea cetăţeanului Cepijco” (1989).

Membru al Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova. După ce a acumulat experiență, explorînd din plin genul filmelor documentare televizate, I. Talpa este angajat în calitate de regizor la studioul „Moldova-film”, realizînd filme publicistice cu caracter critic vădit cu referire la probleme acute ale politicii contemporane: „Cum să ieşim din cercul vicios”, „Negarea negaţiei”, „Antinomia”. El a realizat în total numai în perioada sovietică mai mult de 50 de pelicule documentare. Două dintre peliculele lui documentare („A conduce nu e prea uşor” şi „Soarta mea e graniţa”) s-au învrednicit de premii la Festivalul Unional al Filmelor Televizate.

În anul 1988 I. Tapla a realizat la un studio independent filmul „Vrăjitorul”, la care a lucrat şi ca regizor, şi ca scenarist, şi ca producător. Succesul răsunător al acestui film i-a cointeresat pe cei de la Fondul de filme al URSS, care i-au propus să fie conducătorul artistic al Asociaţiei de Creaţie „Favorit”. În această perioadă el filmează mai multe pelicule artistice de lung metraj şi seriale, care se bucură de succes la spectatori. În anul 2004 I. Talpa primeşte titlul onorific „Personalitatea anului” în domeniul televiziunii pentru serialul televizat „Sarmat”.

A decedat la Moscova pe data de 5 martie 2005. Este înmormîntat la Cimitirul Alexeevski de la Moscova.

Filmografia:
Roluri în filme:
„Pseudonimul operativ”, 2003 ‒ Boris Pivneac, avocatul lui Atamanov.

Regizor:
„Un tren spre California”, 1993,
„Rătăcirea”, 1994,
„Ricoşet”, 1997,
Tangoul fatal”, 1997,
„Reîntoarcerea „Titanicului”, 1999,
„Caracter de bărbat sau „Tangoul fatal-2”, 1999,
„Un caz special”, 2000,
„Cea de-a 12-ea toamnă”, 2001,
„În culise”, 2002,
„Pseudonimul operativ”, 2003,
„Ispita Titanicului”, 2004,
„Sarmat”, 2004.

Scenarist:
„Un tren spre California”, 1993,
„Rătăcirea”, 1994,
Tangoul fatal”, 1997,
„Reîntoarcerea "Titanicului"”, 1999,
„Caracter de bărbat sau "Tangoul fatal-2"” (1999),
„Cea de-a 12-ea toamnă”, 2001,
„Ispita Titanicului”, 2004,
„Sarmat”, 2004,
„Pseudonimul operativ-2”,
„Codul reîntoarcerii”, 2005,
„Viermele”, 2006.

Producător:
„Vîltoarea”, 1991,
„Un tren spre California”, 1993
„Reîntoarcerea "Titanicului"”, 1999.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1907
Populația:
557 locuitori

Bahu este un sat din cadrul comunei Săseni, raionul Călăraşi. Satul Bahu se află în valea rîulețului Bahu, afluent stîng al rîului Cula, la distanţa de 40 km de orașul Călăraşi și la 69 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 557 de oameni. Localitatea este menționată documentar în anul 1907.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.