09 aprilie 2013, 11:41 views 67436

Mănăstirea Vărzărești

Mănăstirea Vărzăreşti este una dintre cele mai vechi mănăstiri de pe teritoriul Moldovei. Este  situată la 70 km de orașul Chişinău, lîngă satul Varzăreşti din raionul Nisporeni. Mănăstirea Vărzăreşti figurează într-un document emis de Alexandru cel Bun la 25 aprilie 1420. Nu mult timp după această dată mănăstirea a fost pustiită de tătari, fiind restaurată abia în anul 1770 de protoiereul Constantin Măcărescu şi de tatăl acestuia, preotul Vlasie, călugărit sub numele de Varlaam. La 1862 exista doar biserica mănăstirii cu hramul „Sfîntul Dumitru”. La 1835 a fost înălţată clopotniţa vechii biserici. În prezent mănăstirea are două biserici. Biserica de iarnă cu hramul „Naşterea Domnului”, ridicată în 1868 şi cea de vară, din piatră, cu hramul „Sfîntul Dumitru”.

Pînă la 1815 mănăstirea Vărzăreşti era de călugări, transformîndu-se după această dată în mănăstire de maici. În 1894 au mai fost construite două noi blocuri locative, iar în 1903 a fost reînnoită catapeteasma. În anul 1906, pe timpul egumenei Augustinia, biserica de vară a fost mărită, formînd un foişor deschis spre vest. În cadrul mănăstirii funcţiona o şcoală de fete. În perioada interbelică mănăstirea Vărzărești cunoaște o înflorire deosebită, aici ajungînd să viețuiască peste 200 de călugărițe.

În 1959 autorităţile sovietice au închis mănăstirea. Au fost date jos clopotele, au fost scoase icoanele, cărțile bisericești, arhiva, odoarele au fost încărcate și duse spre a le da foc. Au fost închise cele două biserici. 50 de călugarițe și surori au fost lăsate să trăiască în continuare în căsuțele lor. Complexul monastic a fost devastat, iar clopotnița și un corp de case ce adăpostea atelierul de țesut și de cusut au fost demolate. Biserica de vară „Sfîntul Dumitru” a fost transformată în depozit de produse alimentare, iar cea de iarnă - în club.

Cu timpul ansamblul monastic a ajuns într-o stare jalnică, biserica de vară s-a ruinat, rămînînd fără turlă, iar clubul, din cauza proastei întrețineri a bisericii care îl adăpostea, a fost transferat în altă parte. Numai căsuțele celor 15 călugărițe și surori care mai erau în viață în 1989 au rămas intacte.

În 1990, la cererea călugărilor și creștinilor din sat, a fost reînființată mănăstirea. Începînd cu anul 1992 şi pînă în prezent, grație eforturilor credincioşilor și clericilor la mănăstire au fost realizate importante lucrări: reparaţia bisericii „Sfîntul Dumitru”, construcţia unui bloc locativ pentru maici, construcţia gardului din piatră şi a unei mici porţiuni de drum, amenajarea curţii. De asemenea, se realizează lucrări de pictare a interiorului bisericii „Sfîntul Dumitru”.

Mănăstirea dispune de două icoane preţioase, ambele de o frumuseţe rară: „Maica Domnului de Vărzăreşti”, datată cu 1904 şi icoana „Prodromiţa”, o pictură de excepţie lucrată la muntele Athos. La mănăstire, în prezent, îşi săvîrşesc serviciul 4 slujitori (trei preoţi şi un ierodiacon), 40 călugăriţe şi surori la ascultare.

 

Mănăstirea Vărzărești - fotoalbum

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1698
Populația:
1902 locuitori

Zăicana este un sat şi comună din raionul Criuleni. Zăicana este unicul sat din comuna cu acelaşi nume, situat la o distanță de 25 km de orașul Criuleni și la 24 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 1902 oameni. Satul Zăicana a fost atestat documentar în anul 1698.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.