Şacalo Vladimir

Şacalo Vladimir ‒ actor.

A absolvit întîi Şcoala-studio Teatrală de pe lîngă Teatrul Academic de Dramă de la Harkov, Ucraina, iar apoi GITIS-ul „A. Lunacharski” de la Moscova în anul 1973. A lucrat în calitate de actor la diverse studiouri: „A. Dovjenko” (1959-1974), „Mosfilm”, la studioul cinematografic de la Odesa, la „Moldova-film”. A jucat pe scenele teatrelor din Kiev, Grodno, Odesa. La Chișinău a fost actor al Teatrului-studio de pe lingă studioul cinematografic „Moldova-film”. S-a produs în filmele moldoveneşti începînd cu anul 1972 şi pînă în anul 1982. Pe parcursul anilor 1996-2007 a fost actor la Teatrul Academic de Dramă din Lungansk,Ucraina.

A primit titlul onorific de Artist Emerit al Ucrainei şi Artist Emerit al Abhaziei (1989).

În prezent, locuieşte în or. Jeltîie Vodî, Ucraina.

Filmografia („Moldova-film”):
Ultimul haiduc”, 1972 ‒ rol episodic,
Pe urmele fiarei”, 1976 ‒ Ivan Matiuhin,
Făt-Frumos”, 1977 ‒ fiul lui Laur-Balaur,
Cetatea”, 1978 ‒ Mikola Marcenco,
„Cuie strîmbe”, 1978 ‒ Ghiţă,
Pădurea în care niciodată nu vei intra”, 1978  ̶  episod,
Marele război mic", 1980 ‒ Borodin,
La porţile satanei”, 1980 ‒ ţăran,
„Blocnotesul nocturn”, 1981 ‒ episod,
„Trece lebăda pe apă”, 1982 ‒ episod,
Revistele televizate „Usturici”: № 4, 1977, № 11, 1978, № 27, 1981, № 28, 1981, № 37, 1982.

Filmografia (alte studiouri):
„Waterloo” (Italia, URSS), 1969 ‒ rol episodic,
„Pasărea albă marcată cu negru”, 1970 ‒ pan Leviţki,
„Pace bordeielor ‒ război palatelor”, 1970 ‒ Narkis,
„Zozulea cel cu diploma”, 1971 ‒ Griţiko Prihodiko, frizerul,
„Zahar Bercut”, 1971 ‒ rol episodic,
„A supravieţui cu orice preţ” (URSS, Iugoslavia), 1972 ‒ Buşatlia,
„Diploma dispărută”, 1972 ‒ Petro,
„La casă nouă”, 1973 ‒ rol episodic,
„Mult noroc”, 1973 ‒ Cuzima, braconier,
„Fiecare zi a vieţii”, 1973 ‒ Simion,
„Bunelul fundaşului de stînga”, 1973 ‒ rol episodic,
„Cercul alb», 1974 ‒ Centner,
„Gluga albă”, 1974 ‒ rol episodic,
„Acolo în depărtare, după rîu”, 1975 ‒ Vasea Dudari,
„Legenda lui Tell», 1976 ‒ soldat,
„Frontul de după linia frontului”, 1977 ‒ partizanul bărbos din detaşamentul „Pentru Patrie”,
„Emilian Pugaciov”, 1978 ‒ Zvonari,
„Suspectul”, 1978 ‒ rol episodic,
«Babilon ХХ», 1979 ‒ miliţianul,
„Milioanele lui Fairfax”, 1980 ‒ Artur Coock,
„Escadronul husarilor zburători”, 1980 ‒ Iacov,
„Vîltoarea”, 1980 ‒ Andrei Savkin,
„Roata istoriei”, 1981 ‒ gospodarul individual,
„Trebuie găsit şi neutralizat”, 1982 ‒ „Somnorosul”, bandit,
„Deplasarea stelară”, 1982 ‒ colhoznic,
„Capturaţi-l viu”, 1982 ‒ Micola Ţîmbaliuc,cercetaş,
„Salt neaşteptat”, 1983 ‒ salvatorul,
„Cancanul din parcul englezesc”, 1984 ‒ episod,
„Eroul romanului ei”, 1984 ‒ episod,
„Rusia la origini”, 1985 ‒ curteanul lui Iustinian,
„Dubrovski”, 1988  ‒ Arhip,
„Familia Zitarilor”, 1990 ‒ Şamşurin,
„Păiangenul”, 1992 ‒ rol episodic,
„Dafnis şi Cloe”, 1993 – Peleu,
„Ivan şi Avram” (Belarus, Franţa), 1993 ‒ rol episodic,
„Insula dragostei”, (Ucraina), 1995 ‒ tatăl Ţiei,
„Condamnarea ”, film-4, 1995 ‒ rol episodic,
„Vînt asupra oraşului” (Grecia, Rusia, Franţa), 1997 ‒  lucrătorul de teatru,
„Schimbul de noapte”, 2012 (Rusia, Ucraina, în proces de realizare) ‒ „voinicul”.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1732
Populația:
353 locuitori

Sărăței este un sat din cadrul comunei Hîrjău din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Localitatea se află la distanța de 8 km de orașul Rîbnița și la 106 km de Chișinău. Conform datelor din anul 2012, populaţia localității constituia 353 de oameni. Satul Sărăței a fost menționat documentar în anul 1732.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.