21 iunie 2024, 03:51 views 88390
Materiale din compartiment: Toate noutăţile | Galeria foto |

Teleneşti, raionul Teleneşti

Statut:
Oraș
Prima atestare:
1611
Populația:
6.855 mii locuitori

Teleneşti este un oraş din Republica Moldova, centrul administrativ al raionului Teleneşti. Suprafaţa construită a oraşului constituie circa 3.97 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 12.62 km.  În subordinea administrativă a oraşului Teleneşti intră satele Mihălaşa şi Mihălaşa Nouă. Amplasat în partea centrală a republicii, pe malul drept al rîului Ciulucul Mic,  oraşul Teleneşti este situat la o distanţă de 93 km de Chișinău.

[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului Teleneşti constituie 6855 de oameni, dintre care  47.43% - bărbaţi şi 52.57% - femei. Structura etnică a populaţiei oraşului este următoarea: 91.57% - moldoveni, 2.99% - ucraineni, 4.70% - ruşi, 0.04% - găgăuzi, 0.04% - bulgari, 0.06% - evrei, 0.01% - polonezi, 0.01% - ţigani, 0.57% - alte etnii.

În Teleneşti au fost înregistrate 2408 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.8 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Ţinutul care a devenit vatra satului Teleneşti a fost populat din cele mai vechi timpuri. Conform legendei numele localităţii vine de la Telea, fiul unui boier din partea locului care s-ar fi înecat într-o baltă. De aici şi numele localităţii – Teleneşti. Prima atestare documentară certă a Teleneştilor, sat aşezat pe malul rîului Ciulucul Mic, datează din anul 1611. Teleneşti era un sat de răzeşi, fiecare dintre aceştia avînd cotă-parte în ţarină, pădure, ape şi dreptul de a le vinde. Începînd cu anul 1673, marele vistiernic Iordache Cantacuzino cumpără de la răzeşi părţi din satul Teleneşti,  devenind după 12 ani proprietarul celei mai mari părţi a moşiei. În 1694 moşia trece în posesia lui Ilie Cantacuzino, care o vinde lui Iordache Ruset. Apoi Teleneştii sînt moşteniţi în familia Ruset, trecînd de la Constantin Ruset la fiica acestuia , căsătorită cu Constantin Mavrocordat voievod. Mai tîrziu, moşia Teleneşti a revenit prin moştenire lui Alexandru Mavrocordat, care o va dărui copiilor săi, Constantin Alexandru Mavrocordat  şi Raluca Mavrocordat. În anul 1796, prin hrisovul domnitorului Alexandru Ioan Callimachi, Teleneşti, aflat pe moşia Ralucăi Mavrocordat,  devine tîrg cu 6 iarmaroace pe an.

Pentru a stimula dezvoltarea tîrgului, au fost acordate înlesniri  străinilor (evrei, armeni, ruşi lipoveni) care aveau să se stabilească în localitate.

După anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus  în 1812, Raluca Mavrocordat vinde moşia pitarului Teodosiu, plecînd peste Prut. Aşa Teleneştii ajung să fie moşteniţi în familia Teodosiu.  Cu timpul tîrgul Teleneşti se dezvoltă, astfel încît la sfîrşitul secolului al XIX-lea în tîrg erau 50 de dughene, 563 case şi curtea mareşalului nobilimii din provincie Mihail Feudosiu (Teodosie).

Biserică cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită în Teleneşti în secolul al XVIII-lea. Către anul 1815 această biserică din lemn ajunse în stare deplorabilă şi locuitorii îşi doreau o altă biserică cu temelie de piatră. În anul 1833 începe construcţia unei noi biserici din piatră cu cupolă rotundă în formă tradiţională şi catapeteasmă din lemn, care a fost finisată în anul 1842. La începutul secolului XX tîrgul Teleneşti devine centru comercial important. Aici funcționau întreprinderi mici meșteșugărești și comerciale, moară cu aburi, școală primară, spital, farmacie, bibliotecă.

Din 1925 Teleneşti devine centru de plasă  în judeţul Orhei. În plasa Teleneşti intrau 45 de sate. După cel de al doilea război mondial  Telenești a fost centru raional de trei ori. În anii 60-80 ai secolului XX la Teleneşti a fost deschisă o fabrică de brînzeturi și unt, fabrica de cărămidă, o coloană auto, un complex zootehnic.

[în sus]Resurse naturale

Resursele naturale sunt reprezentate de toate speciile de copaci şi arbuşti, ce se întîlnesc în Codrii Moldovei. Fauna foarte bogată şi variată în trecut, acum este reprezentată de cerbi nobili, mistreţi, căprioare, vulpi, bursuci, iepuri, gaiţe, turturele,  grauri şi alte păsări.

Suprafața totală a fondului funciar este de 5.367 ha, dintre care cea mai mare parte o alcătuiesc terenurile cu destinație agricolă, 30.88 ha sau 57,5% din suprafața totală. Resursele acvatice ale orașului au o suprafața de 96 ha. Pădurile ocupă 924 ha sau 17,2% din fondul funciar.

[în sus]Economia locală

Numărul agenților economici care activează în Teleneşti  depăşeşte cifra de 1500, dintre care cea mai mare parte își desfășoară activitatea în bază de patentă și întreprinderile individuale.

Unul dintre cei mai mari agenți economici este Întreprinderea de stat pentru Silvicultură Telenești. Anual întreprinderea crește 4-5 mln. unităţi de material săditor, colectează 20-25 specii de plante medicinale în volum de 20 tone anual. La întreprindere se confecționează peste 30 de modele de obiecte din lozie care sînt exportate peste hotare.

În oraș funcționează două mori, două întreprinderi de panificație și 3 oloinițe. Deservirea populației este asigurată de 120 unități de comerț cu amănuntul, 5 piețe și 6 unități de alimentație publică.

[în sus]Sfera socială

Sistemul educațional din Teleneşti este format dintr-o grădiniță de copii , 3 gimnazii, un liceu teoretic, o școală profesională polivalentă, care pregătește specialiști în domeniul agricol, alimentației publice, industriei ușoare și o școală special. Sistemul de ocrotire a sănătății include centrul medicilor de familie spitalul rational.

Pe teritoriul oraşului funcționează 2 biblioteci publice și o școală de muzică și arte plastice. În oraș sînt 6 colective artistice. La Teleneşti se desfăşoară anual Festivalul de Folclor, muzică și dans „De la lume adunate”, Festivalul formațiilor artistice de amatori și Festivalul formațiilor artistice de amatori consacrat datinilor și obiceiurilor de iarnă.

Comentarii

 (0)
Aici puteţi lăsa comentariul/opinia proprie cu privire la noutatea prezentată pe pagină.
Atenţie! Doar utilizatorii înregistraţi pot comenta, autentificaţi-vă, vă rugăm.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1552
Populația:
482 locuitori

Izvoare este un sat şi comună din raionul Sîngerei. Din componenţa comunei fac parte localităţile Izvoare și Valea Norocului. Satul Izvoare se află la distanța de 15 km de orașul Sîngerei și la 88 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 482 de oameni. A fost menționat documentar în anul 1552 cu denumirea Loziile.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.