27 februarie 2019, 10:50 Realitatea moldovenească 11387

Dilemă post-electorală: o coaliție “ucigătoare” sau alegeri anticipate?

CEC a făcut publice rezultatele prealabile ale alegerilor parlamentare din 24 februarie. În legislativ au acces 5 partide – PSRM, blocul "ACUM" (compus din partidul PAS și Platforma DA), PDM și partidul "Șor". Astfel, dintre toate sondajele preelectorale, cel mai veridic a fost sondajul IMAS.

Este adevărat că unii experți consideră că Doru Petruți (IMAS) îndeplinea o comandă și în acest fel pregătea opinia publică pentru anume aceste rezultate ale scrutinului: conform tuturor celorlalte sondaje, partidul "Șor" nu putea accede în parlament.

"Eram pur și simplu pregătiți pentru falsificări. Socialiștii nu trebuiau să obțină mai mult de un anumit număr de mandate, iar Șor, cu ajutorul anumitor "tehnologii" – am văzut cu toții cum în ziua scrutinului alegătorii din Transnistria erau aduși masiv și cum li se plăteau 20 dolari - a îndeplinit această sarcină", a declarat un analist politic.

Alegeri în stil "action". Totul abia începe

Actualele alegeri s-au remarcat nu numai prin experimentul electoral (sistemul mixt de vot), aducerea masivă a alegătorilor la secțiile de votare (se zice, că taxa era de 20-40 dolari), dar și de "armaghedonul" de însemnătate locală, potrivit pentru a filma un blockbuster.

Cu ceva timp înainte de alegeri, președintele a primit un mesaj anonim despre tentativa de a-l asasina și, imediat, în cortegiul său a intrat un automobil. Maia Sandu și Andrei Năstase, după care și Alexandru Machedon, șeful staff-ului său electoral în alegerile primarului de Chișinău și conducătorul companiei StarNet, au declarat că s-a încercat intoxicarea lor cu mercur și au prezentat copiile analizelor medicale. Iar Federația Rusă l-a învinuit pe președintele PDM, Vladimir Plahotniuc, și pe afaceristul Veaceslav Platon de organizarea unei comunități criminale internaționale în scopul efectuării unor operațiuni valutare ilegale de proporții și a pornit pe numele liderului PDM o nouă cauză penală.

"Ori vor muri cu toții, ori vor fi arestați – la ce bun să mai mergem la vot?" – glumeau amar rețelele sociale. Și cu adevărat, la 24 februarie, secțiile de votare nu erau prea aglomerate. Prezența la urne a fost de 49,22% - cel mai prost rezultat din istoria alegerilor parlamentare în Republica Moldova. Anterior, cea mai mică prezență a fost fixată în alegerile din 5 aprilie 2009 și 30 noiembrie 2014 – 57,55% și, respectiv, 57,28%. Așadar, cum au fost repartizate voturile?

Continuarea articolului citiți pe noi.md.