Materiale din compartiment: Galeria foto |

Iacob Heraclid Despot

Iacob Heraclid Despot a domnit în Moldova doi între anii 1561–1563.

La 1559 la curtea domnească a Moldovei apare un oarecare Iacob Heraclid, care s-a reţinut aici mai multe luni, uneltind împotriva domnitorului Alexandru Lăpușneanu. Adevărat aventurier, Iacob Heraclid Despot era născut în insula grecească Samos. Era cult, carismatic, bun orator, poliglot - cunoştea greaca, latina, franceza, italiana, germana. Pretindea că este urmaşul împăratului bizantin Heraclie, neamul său fiind coborîtor chiar din eroul grec Heracle (Hercule). În aventuroasa sa viaţă colindase o bună parte din Europa (Franţa, Germania, Suedia, Polonia, dar şi alte ţări) şi îşi făcuse o mulţime de relaţii personale. Poseda o diplomă prin care împăratul Carol Quintul îi recunoştea titlu de despot şi îl numea comite palatin.

Domnitorul a aflat. Iacob Heraclid a fugit în Transilvania, unde adună oaste. Trădat de boieri, Alexandru Lăpuşneanu în lupta de la Verbia, din 17 noiembrie 1561, a fost biruit de Iacob Heraclid. Despot a dobîndit domnia Moldovei cu ajutorul nobilului polon protestant Albert Laski. Trupele strînse în Polonia au năvălit prin surprindere în Moldova, reuşind să-l învingă pe Alexandru Lăpuşneanu în lupta de la Verbia. "Această luptă [...] a fost reprezentată într-o pictură destul de arătoasă, din porunca lui Despot, în palatul cetăţii din Iaşi însă apoi, în timpul asediului Sucevei, a fost rasă cu totul şi distrusă precum toate celelalte monumente ale sale", ne informează Johannes Sommer, fost profesor la Școala latină de la Cotnari, în lucrarea sa "Viaţa lui Iacob Despot, domnitorul moldovenilor".

Iacob Heraclid este primul aventurier la tronul Moldovei; un venetic care nu avea nici în clin nici în mînecă cu Ţara Moldovei, ci poate numai faptul, că, ajunsă sub stăpînirea otomanilor, sfîşiată de luptele partidelor boiereşti pentru tron, care, de regulă, erau unelte ale unor interese străine, ţara noastră ajunsese de izbelişte, cînd orice haidamac sau hoţ de drumul mare se putea sui în scaunul ei.

Țara era nemulțumită, mai ales că, propaganda protestantă protejată de Iacob Heraclid Despot deranja așezămintele bisericii ortodoxe. Deosebit de cult pentru vremea sa, vorbea greaca, latina, italiana, spaniola şi franceza, Iacob Heraclit Despotul a înfiinţat la Cotnari, unde trăiau mulţi saşi protestanţi, prima şcoală superioară din Moldova. La şcoala de la Cotnari, scrie Johannes Sommer, un învăţat german care a predat aici, au fost aduşi „de prin tot locul din ţară tineri pe care domnul se îngrijea să-i pună să înveţe, să-i hrănească, să-i îmbrace din banii săi, hotărînd o leafă destul de bună pentru profesori.“ Nu ştim în ce măsură școala de la Cotnari şi-a atins scopul pentru care a fost înfiinţată, dar, consemnează undeva Miron Costin, ea a trezit interesul pentru carte al fiilor de boieri.

Criza a fost agravată de decizia lui Despot de a bate monedă, pentru care s-a folosit aurul și argintul bisericilor. A emis primul taler moldovenesc, după sistemul monetar occidental. S-au bătut ducaţi de aur, taleri, orţi şi dinari de argint, precum şi mangîri (oboli) de aramă. Deşi monetăria de la Suceava a lucrat din plin în anii 1562 şi 1563, toate aceste monede sînt astăzi mari rarităţi numismatice. Pentru organizarea monetăriei Despot a adus din Transilvania un meşter pe nume Wolfgang. Numeroşi taleri au părăsit Moldova o dată cu mercenarii lui Despot, fiind menţionaţi în anul 1572 în Germania, ca monede destul de des întîlnite. Se pare că o altă parte din monede au fost folosite pentru plata tributului către Turcia, iar o altă parte au fost topite de succesorii lui Despot. Pe aversul şi pe reversul monedei se găseşte inscripţia HERACLIDIS DESPOTE PATRIS PATRIE VINDEX ET DEFENSOR LIBERTATIS PATRIE, însemnînd "[monedă] a lui Heraclid Despotul, părintele patriei, răzbunătorul şi apărătorul libertăţii patriei". Despot s-a denumit "răzbunătorul şi apărătorul libertăţii" deoarece considera că el a eliberat Moldova de sub tirania lui Alexandru Lăpuşneanu.

Încercările lui de a reforma moravurile țării, marginalizarea boierilor prin aducerea de consilieri străini și împovărarea poporului cu noi impozite, i-au grăbit căderea. Planurile sale erau utopice: pornind din Moldova, ar fi vrut să cucerească Muntenia şi Transilvania, apoi să-i alunge pe turci din Europa, iar el să devină împărat la Constantinopol.

Boierimea se răscoală sub conducerea hatmanului Ştefan Tomşa. Asediat în cetatea Sucevei, Despot este abandonat de mercenarii săi. "... îmbrăcatu domnéşte au ieşit afară din cetate, mai sus de Suceava, la Aréni, unde era ţara adunată şi să închină Tomşii" - scrie Grigore Ureche. Această atitudine teatrală nu l-a impresionat pe Ştefan Tomşa, care l-a lovit cu buzduganul, după ce l-a mustrat pentru fărădelegile săvîrşite.

"Capul lui [Despot] [...] a fost jupuit şi umplut cu paie şi, apoi, acel sangeac care venise cu 500 de turci, l-a dus la împăratul turcilor, într-o trăsură unde noi l-am văzut" - scrie Johannes Sommer în "Viaţa lui Iacob Despot, domnitorul moldovenilor", tipărită în 1587 la Wittemberg.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1794
Populația:
2816 locuitori

Cania este un sat şi comună din raionul Cantemir. Din componenţa comunei fac parte localităţile Iepureni și Cania. Localitatea se află la distanța de 2 km de orașul Cantemir și la 118 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2816 oameni. Satul Cania a fost menționat documentar în anul 1794.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.