Istru Bogdan

Bogdan Istru (pseudonimul lui Ion Bădărău) – poet moldovean. S-a născut la 13 aprilie 1914 în satul Pistruieni, Orhei în familia țăranului Spiridon Bădărău. După absolvirea Școlii Normale „Vasile Lupu" din Iași în anul 1931, a activat ca învăţător. Face studii şi la Universitatea din Bucureşti, dar va absolvi, în 1957, Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă" din Chişinău. Deţine mai multe posturi: şef al Direcţiei Artelor de pe lîngă Sovietul Miniştrilor al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (1947-1949), secretar responsabil (1946-1947) şi vicepreşedinte (1957-1965) al Comitetului de conducere a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, redactor-şef al revistei „Nistru" (1961-1964).

Între anii 1932-1934 publică în „Cuvînt moldovenesc", „Viaţa Basarabiei", „Pagini basarabene", „Şcoala basarabeană", „Itinerar", „Jurnalul literar", „Convorbiri literare" cîntece populare, snoave, ghicitori. În 1937 editează placheta „Blestem", iar în 1938 „Moartea vulturului", marcate de marii poeți francezi (Baudelaire, Verlaine, Beranger), de care s-a simţit întotdeauna foarte apropiat. În anii 1940-1941 lucrează la piesa „Smaranda Hîncului", în care abordează probleme din trecutul istoric. În timpul războiului se află la Moscova în calitate de corespondent militar la „Moldova socialistă". În perioada postbelică semnează volumele: „Glasul Patriei" (1946), „În avangardă" (1952), „Aleea Păcii" (1953), „Din mal în mal" (1958), Versuri alese (1964), consacrate transformărilor socialiste. Devine un „cronicar" al evenimentelor din trecut şi prezent, cultivînd o poezie axată pe elemental social. Poezia postbelică este adunată în Scrieri (vol.I -III, 1971) şi în culegerea „Pasărea albastră" (1991). A tradus din opera lui A. Puşkin, M. Lermontov, Lev Tolstoi, N. Nekrasov etc.

Bogdan Istru a trecut în neființă la 25 martie 1993, la Chişinău.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
sec XVIII-lea
Populația:
1333 locuitori

Albota de Sus este un sat şi comună din raionul Taraclia. Din componenţa comunei fac parte localităţile Albota de Sus, Sofievca și Roşiţa. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Taraclia și la 144 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1333 de oameni. Satul Albota de Sus a fost întemeiat în secolul al XVIII-lea.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.