23 iunie 2015, 16:17 views 10184
Materiale din compartiment: Toate noutăţile | Galeria foto | Galeria video |

Călătorie de primăvară prin raionul Briceni

Valea rîului Vilia în apropierea satului Teţcani

Călătoriile la nordul Moldovei sînt întotdeauna foarte interesante și surprinzătoare. Chiar și atunci cînd porneşti în călătorie cu un scop bine definit. Nici această călătorie nu este o excepție în acest sens. Trebuie să vă spunem de la bun început că a fost o călătorie foarte lungă şi ca distanţă (de aproximativ 700 km), şi ca durată (aproximativ 14 ore), de altfel, a fost o călătorie destul de obositoare. Scopul principal al călătoriei noastre a fost colectarea materialelor despre cîteva sate interesante și autentice din Moldova, vizitarea părţii de după lac a Parcului Pavlovca, a Rezervaţiei Naturale din preajma satului Teţcani, dar totuşi cea mai mare dorință a noastră a fost să vă arătăm unicitatea naturii acestor locuri și a satelor moldoveneşti pitorești. Și, desigur, ne-am plimbat și am mers cu maşina de-a lungul mai multor rîuri și rîuleţe: Prut, Larga, Lopatnic, Vilia, Colanjur (care curge prin Parcul Pavlovca), fără să le luăm în calcul pe cele mici de tot și, adesea, fără denumire. Aceste materiale au completat galeriile foto din publicațiile noastre anterioare și servesc drept stimulent pentru elaborarea noilor itinerare.

Primul punct al călătoriei noastre s-a dovedit a fi satul Teţcani, mai bine-zis, împrejurimile satului, unde rîul Vilia intră pe teritoriul rezervației peisagistice, despre care v-am povestit deja. Acestea sînt nişte locuri foarte pitoreşti. Rîul nu foarte mare formează un lac de acumulare frumos, sus de sat, iar la vărsarea din el – o vale adîncă și foarte pitorească. Iar în curînd Vilia se adînceşte în masivul de pădure de pe pantele lanţului vast de toltre. Dar sperăm să realizăm o publicaţie separată despre acest rîu.

Apoi, deplasîndu-ne de-a lungul Prutului, am ajuns la satul Pererîta. Aici rîul formează o serie de meandre, uneori chiar schimbîndu-şi, practic, direcţia curgerii cu aproape 180 de grade. Localnicii sînt mîndri de punctul unic din care se deschide vederea spre Prut, situat la înălţime, numit – Castelul. Sîntem martori şi vă încredinţăm că anume din acest punct de observare se deschid cele mai spectaculoase vederi spre valea rîului, dar şi spre rîu. În publicaţia despre rîul Prut veți vedea un reportaj foto mai detaliat despre aceste peisaje, aici am plasat doar cîteva fotografii de-ale noastre și harta Google a satului și a împrejurimilor acestuia.

Vedere a rîului Prut şi a văii rîului Prut în preajma satului Pererîta

Iar apoi ne-am continuat drumul spre orașul Lipcani, despre care v-am povestit deja un pic în publicaţia despre Parcul Conacului Rosetti-Roznovan. Aici ne-am completat albumul cu poze ale parcului, plimbîndu-ne pe aleile și cărările părţii sale îndepărtate de conac. Și, desigur, am făcut o mulțime de fotografii pe străzile oraşului. Am fost aici de nenumărate ori în ultimii zece ani și, de aceea, observăm schimbările în bine din cel mai vestic oraș al Republicii Moldova, în special, după ce a fost reconstruit podul de peste Prut și a fost deschis Punctul de Trecere a Frontierei cu România. Vă reamintim că nu departe se află şi Punctul de Trecere a Frontierei cu Ucraina.

Lipcani – este un orăşel frumos, curat şi îngrijit, cu o istorie bogată. În afară de conacul menţionat există aici și alte clădiri istorice şi construcţii. Vorbim aici şi despre vechiul castel cu apă (din 1884), și despre clădirea fostei biserici catolice, în prezent – ortodoxe. Aceasta a fost grav avariată în timpul unuia dintre cutremure, dar în prezent este complet restabilită şi renovată. La periferia orașului s-au păstrat cîteva clădiri dinaintea războiului – cazărmile armatei române. În ciuda faptului că au fost demult abandonate, arată surprinzător de trainice și de nezdruncinat. Acest colț din nord-vestul țării prezintă interes şi prin faptul că anume aici două rîuri – Nistru și Prut se apropie la maxim, iar între ele de la Nistru spre Prut, se formează un fluviu cu ape subterane, ceea ce a dus, la rîndul său, la formarea unui întreg labirint subteran cu roci din gips, din care face parte şi celebra Peșteră Cenușăreasa (Emil Racoviţă) din preajma satului Criva.

Dar ne-am abătut de la temă, aşa că o să ne întoarcem la traseul nostru. La aproximativ şapte kilometri de satul Lipcani este situat un sat moldovenesc destul de mare – Drepcăuți (2570 de locuitori, prima atestare documentară – 1812). Chiar dacă satul e relativ tînăr, în el există surprinzător de multe case vechi, construite în stil tradițional moldovenesc. Aici am făcut o mulțime de fotografii, pe care vă invităm să le priviţi. Satul se întinde de-a lungul rîului Prut, la o oarecare depărtare de rîu. De aceea, nu am mers prin desişul cu arbori şi arbuști, ci am făcut doar o fotografie a vastei cîmpii din preajma Prutului.

Case tradiţionale moldoveneşti, satul Drepcăuţi

Următoarea etapă a călătoriei noastre ne-a făcut să ne îndepărtăm de Prut, în schimb, am traversat cîţiva afluenții de-ai săi. În preajma satului Larga am trecut rîul Larga, despre care v-am vorbit deja și ne-am îndreptat spre Parcul Conacului Pavlovca. Aici ne-am propus să fotografiem partea de după lac a parcului, situată pe o pantă împădurită abruptă. Însă s-a dovedit că este destul de dificil să ajungi la ea. Pentru început am urcat în vîrful dealului din spatele masivului de pădure, în speranța că vom putea coborî de acolo direct în parc, însă aici pădurea s-a îndesit atît de mult cu lăstăriş, încît nu am reuşit. În schimb, din partea de sus a dealului, am descoperit că lacul din parc este barajul de pe rîul mic – Colanjur, un afluent al răului Larga. Iar în amonte am mai văzut cîteva baraje. Am ajuns totuşi în partea de după lac a parcului, observînd un drum şerpuitor prin cîmpuri, care ne-a adus la intrarea în parc. Un rezumat mai detaliat al reportajului nostru foto despre parc veți găsi în publicația actualizată despre Parcul Pavlovca. În acest material am plasat doar cîteva fotografii și harta Google, pe care poate fi văzută valea Colanjurului și barajele de pe rîu. Lacul de la Pavlovca fiind ultimul dintre acestea.

După ce am încheiat această parte a itinerarului pe care ni l-am propus, am cotit strict către est, spre punctul final al traseului nostru – satul Caracuşenii Vechi. Am trecut încă de cîteva sate, fără să ne reţinem în ele, căci însera deja. Între satele Tabani şi Caracuşenii Vechi ne-am oprit totuşi pentru a face niște poze a frumoasei văi a rîului Lopatnic, despre care v-am povestit deja. Acest rîu este deosebit de interesant, începînd de la Caracuşenii Vechi, deoarece aici el străbate o serie de recife de toltre, formînd defileuri spectaculoase. Despre unul dintre acestea Borta Ciuntului v-am vorbit deja. Anume în timpul realizării fotografiilor acestui loc –rezervaţie naturală, am şi vizitat pentru prima oară acest sat și am observat că este situat fie pe pantele, fie pe crestele, fie la baza lanţurilor de toltre. Sate de acest tip sînt mai multe în Moldova, vom numi aici doar o parte din ele. Este vorba de: Butuceni, Glodeni; Brînzeni, Edineț; Camenca şi Cobani, Glodeni; Druța și Horodişte, Rîșcani.

Vedere spre marginea satului Caracuşenii Vechi

Satul Caracuşenii Vechi a fost fondat în anul 1575, aici locuiesc 4198 de persoane, cele mai apropiate sate învecinate fiind: Tabani și Corjeuți. Despre acesta din urmă, v-am relatat într-o publicație aparte. Am contat pe faptul ca vom găsi într-un asemenea sat vechi o mulțime de case tradiționale moldovenești și alte clădiri vechi, dar la acest capitol am rămas doar cu dezamăgirea. Am văzut însă o mulțime de construcţii interesante din timpurile moderne, inclusiv, una care amintea o pagodă chineză. Acest dezavantaj însă este compensat de mediul natural al satului. Chiar în mijlocul satului se înalţă un recif de toltre, la vest satul fiind înconjurat de un lanţ de toltre, care aminteşte de metereze. Rîul Lopatnic traversează tot satul, iar la marginea localității întretaie practic deodată reciful de rînd, formînd unul dintre defileuri, noi am numărat nu mai puțin de patru asemenea defileuri, pînă la Corjeuți.

La distanţa de aproximativ 1-1,5 km de sat, pe rîul Lopatnic a fost format un lac de acumulare destul de mare, iar mai aproape de Corjeuți încă unul, mai mic. Dar despre aceasta veţi citi în publicația noastră menţionată deja, cea despre Valea rîului Lopatnic între satele Caracuşenii Vechi și Corjeuți, Briceni precum și în reportajul despre Defileul Borta Ciuntului. Veți găsi în albumul nostru foto ceea ce nu am reuşit să vă povestim. Aşadar, rămîneţi cu bine, noi sperăm că vor urma în curînd noi întîlniri pe întinderile Moldovei.

 

Călătorie de primăvară prin raionul Briceni – album foto

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1611
Populația:
1202 locuitori

Ciorna este un sat din cadrul oraşului Rezina, raionul Rezina. Satul Ciorna este situat pe malul drept al rîului Nistru, la gura afluentului Ciorna, la o distanță de 3 km de orașul Rezina și la 104 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 1202 locuitori. Prima atestare documentară a satului Ciorna din ținutul Soroca datează din anul 1611.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.