Foto: obiectiv.info

01 mai 2016, 15:00 Sărbători şi obiceiuri 19162

Cum s-a decis ziua învierii lui Iisus Hristos?

Calculul zilei de Paşti a iscat divergente încă din primele secole ale creştinismului, cînd Paştele se sărbătorea în prima duminică cu Lună plină din echinocţiul de primavară. Anul acesta, creştinii catolici, cît şi cei ortodocşi vor sărbători Învierea lui Iisus Hristos pe 20 aprilie, iar următorul an în care datelor vor fi aceleaşi va fi 2017.

Paştele catolic şi cel ortodox au foarte rar aceeaşi dată. Asta se întîmplă din cauză că, cele două Biserici lucrează cu calendare diferite. Biserica Romano-Catolică lucrează cu calendarul gregorian, iar Biserica Ortodoxă pe cel iulian.

În interpretare, data prăznuirii Paştelui este, spre deosebire de data Naşterii Domnului (25 decembrie) variabilă, în funcţie de prima lună plină de după echinocţiul de primăvară.

Catolicii stabilesc prima luna plină de după echinocţiu folosind o serie de calcule şi tabele ecleziastice, pe cînd ortodocsii iau ca reper luna plină astronomică.

Iată datele pentru următorii ani:

Pastele Ortodox:

2014 – 20 aprilie
2015 - duminica 12 aprilie
2016 - duminica 1 mai
2017 - duminica 16 aprilie
2018 - duminica 8 aprilie
2019 - duminica 28 aprilie
2020 - duminica 19 aprilie

Pastele Catolic:

2014 – 20 aprilie
2015 - duminica 5 aprilie
2016 - duminica 27 martie
2017 - duminica 16 aprile
2018 - duminica 1 aprile
2019 - duminica 21 aprile
2020 - duminica 12 aprilie, conform blogului lui Cristian Alexandru.

Cercetatorii sustin ca au descoperit data exacta la care Iisus Hristos a fost crucificat. Potrivit unui nou studiu geologic publicat recent intr-o revista academica, Iisus ar fi fost rastignit in ziua de vineri, 3 aprilie, in anul 33, conform Hotnews.ro.

Cum s-a decis învierea lui Iisus

Conciliul din Niceea, din anul 325, a decis ca toată creştinătatea să sărbătorească Paştele în prima duminică cu Lună plină a echinocţiului de primăvară, fără a stabili precis data acestui echinocţiu. Alte dificultăţi au apărut în stabilirea datei Paştelui în secolul al XIV-lea, după reforma calendarului, dusă la bun sfîrşit de Papa Grigore al XVIII-lea - calendarul rezultat fiind cel Gregorian, în anul 1582. Astfel, cei care au păstrat vechiul calendar, cel Iulian, în vigoare din timpul lui Iulius Cezar, au stabilit ziua Paştelui după acest calendar. Multe state au aderat cu greu la noul calendar gregorian. Ţările protestante l-au adoptat abia spre 1700. În alte ţări, vechiul calendar a rămas în vigoare pînă în secolul XX.

Bisericile ortodoxe rusă, sîrbă, greacă şi română au adoptat noul calendar abia în 1923, dar aceste biserici au decis ca numai sărbătorile fixe (Crăciunul, Boboteaza, Adormirea Maicii Domnului) să fie stabilite după calendarul Gregorian, iar data Paştelui să se stabilească tot după calendarul Iulian, căruia să i se acorde o corecţie de 13 zile. Rezultă calcule complicate, care duc la o diferenţă de pînă la cinci săptămîni în celebrarea pascală la bisericile romano-catolică şi protestantă, faţă de cea ortodoxă, conform TVR.ro.