Materiale din compartiment: Photo gallery | Video gallery |

Grecu Mihail

Grecu Mihail (22.11.1916, s. Faraonovca, jud.Staricazacie, Ucraina – 09.04.1998, Chișinău), pictor. A studiat la Academia de Arte de la Bucureşti (1937-1940), la atelierul lui Francisc Şirato şi la Şcoala de Arte Plastice de la Chișinău − atelierul lui M. Gamburd (1940), urmînd cursurile facultative la atelierul lui I. Hazov (1947-1948). În perioada celui de-al Doilea Război Mondial este evacuat în Uralsk, Kazahstan (1941-1944), unde realizează prima sa lucrare „Maternitate” (1944).

Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din RSSM din 1945. Începînd cu 1957 participă la primele expoziţii unionale şi internaţionale. Creaţia lui M. Grecu a cunoscut trei perioade distincte, care i-au marcat operele. Prima cuprinde anii 1950-1960 şi poate fi identificată cu însuşirea profesională a limbajului plastic profesionist în domeniul desenului compoziţiei şi cromaticii coloristice, ce-a de-a doua − reflectă experimentele coloritului decorativ (1960-1975), ultima reprezintă un interes sporit al maestrului pentru materiale noi şi colaj, concomitent, se adresează tradiţiilor artei populare prin prisma simbolicii mesajului. Printre cele mai cunoscute opere din prima perioadă figurează „Femeie cu broboadă galbenă” (1956), „Portretul lui Gh. Dimitriu”, „Natură statică cu peşti” şi „Ţăran cu pălărie” (1957).

După 1960 pictura maestrului este marcată de un decorativism sonor, declarat de către ideologii timpului „ca influenţe formaliste, burgheze”, interzicînd expunerea lor în cadrul expoziţiilor republicane. Astăzi pînzele „Fetele din Ceadîr-Lunga” (1959-1960), „Recruţii” (1965) şi tripticul „Istoria unei vieţi” constituie „fondul de aur” al artei naţionale. Fiind o personalitate de cultură europeană M. Grecu abandonează, în pictură, după 1975 coloritul decorativ şi sonor, optînd pentru noi tehnici şi coloranţi produşi în industrie. Astfel, în numeroase lucrări din această perioadă maestrul utilizează lacurile şi vopselele sintetice cu aplicarea colajului („Tragica Veneţie”, 1970; „In memoriam”, 1974; „Geneză”, „Vulcan”, 1977; „Masă de piatră”, 1976; „Poarta strămoşilor”, 1977; „Luna la Butuceni”, 1979; „Toamna aurie”, 1984 etc.).

A avut numeroase expoziţii personale în Rusia (1971, 1989, 1973, 1975, 1989), Azerbaidjan (1965), Ucraina (1965, 1968, 1980), Lituania (1971), Letonia şi Estonia (1968,) România (1992, 1999) şi la Chișinău (1966, 1969, 1977, 1986, 1992, 1996, 2001).

Pentru merite deosebite în artă a fost menţionat cu Medalia de Aur a Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale (EREN) (1966, 1970), Premiul de Stat al RSSM (1978), a primit titlul de Artist al Poporului din RSSM (1986) și de Laureat al Premiului de Stat al URSS (1990), a fost decorat cu Ordinul Republicii  Moldova (1992).

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitalei exită în localitatea dumneavoastră?

Settlements of Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1598
Populația:
442 locuitori

Bălţaţi este un sat din cadrul comunei Ţipala, raionul Ialoveni. Localitatea se află la distanța de 32 km de orașul Ialoveni și la 45 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 442 de oameni. Satul Bălţaţi a fost menționat documentar în anul 1598.

Library
Electronic library of www.moldovenii.md contains books, documents, audio and video materials about the Moldavian history, culture and civilization from the ancient time to nowadays.