06 may 2018, 11:30 Moldovan reality 8971

În ce mod urmează să fie dezvoltată ”puterea a patra”

Vladislav Bordeianu

Guvernul a aprobat proiectul Concepției naționale de dezvoltare a mass-mediei pentru anii 2018-2025. Documentul nu a fost supus dezbaterilor publice, însă a avut o rezonanță majoră în mediul jurnalistic și în cel al experților, provocînd numeroase obiecții și propuneri.

Sfat și control

Pînă acum controlul activității posturilor de radio și televiziune se făcea prin intermediul Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA). Structura dată are atribuții vaste – nu numai să facă recomandări, dar și să aplice amenzi și chiar să revoce licențele. Gazetarii și angajații publicațiilor electronice, deocamdată, nu au un organ de control. Însă acesta poate apărea. Pe 16 mai curent, Guvernul a aprobat proiectul Concepţiei politicii naționale de dezvoltare a mass-mediei din Republica Moldova (2018-2025).

Ce fel de document este acesta

În nota explicativă se menționează că "documentul vizează consolidarea sistemului mediatic pentru a garanta cetățenilor dreptul la informație și va deveni punctul de reper în implementarea politicii de stat în acest domeniu".

Printre scopurile Concepției figurează și crearea unei baze normative eficiente de reglementare a activității mass-mediei într-un spațiu sigur, asigurarea condițiilor de concurență loială pentru agenții economici de profil, inclusiv prin elaborarea unei noi legi a presei în conformitate cu standardele internaționale, și multe altele.

În documentul de nouă pagini este recunoscut rolul important al mass-mediei în formarea opiniei publice și dezvoltarea unei societăți democratice. Autorii se arată convinși de faptul că „libertatea de exprimare și asigurarea accesului neîngrădit la orice informație constituie fundamente esențiale ale unei societăți democratice". Se vorbește și despre importanța independenței editoriale a mass-mediei și, concomitent, despre responsabilitatea juridică și etică a ei în fața cetățenilor și a societății în ansamblu, și despre sporirea rolului mass-mediei pentru societate și democrație, pentru educație și cultură, în special, prin asigurarea libertății de exprimare, a diversității de opinii și a pluralismului mediatic. Nu au fost uitate nici noțiunile de competență și profesionalism al jurnaliștilor și al managerilor media. Este subliniat rolul important al mass-mediei în fortificarea suveranității informaționale naționale.

Urmează definițiile noțiunilor de bază utilizate în spațiul media, este examinată actuala situație din domeniul media, precum și baza juridică ce reglementează mass-media. Este menționată lipsa normelor juridice de protecție a spațiului informațional național în ansamblu și de spațiul mediatic implicat în propagandă și manipulare în mass-media, ceea ce creează pericole pentru suveranitatea informațională a țării. Se mai spune și despre lipsa mecanismelor legale de protecție împotriva activităților subversive în mass-media în interiorul țării și în afara ei.

Autorii documentului explică și faptul că în ultimii ani problemele dezvoltării mass-mediei nu și-au găsit rezolvare, din cauza instabilității politice și a crizei economice. Situația s-a înrăutățit și din lipsa acută de cadre calificate. Autorii împart mass-media autohtonă în două categorii: cea al cărei conținut tinde să obțină un efect ideologic și cea al cărei conținut are ca scop obținerea unui efect economic. În cazul primei categorii situația economică a ei nu depinde de piață, ci de factorul politic. Categoria a doua se confruntă cu două obstacole de bază: piața subdezvoltată de publicitate și calificarea proastă a managerilor.

Printre domeniile vulnerabile de pe acest segment este numită insuficiența cadrului juridico-economic pentru gestionarea mass-mediei și, în special, pentru presa scrisă și cea on-line, precum și capacităţi instituţionale reduse de gestionare a domeniului, soldate cu o dezvoltare haotică a lui, inclusiv ponderea exagerată de instituţii mediatice în capitala ţării în raport cu cea din mediul rural. În Concepție este menționată și lipsa mecanismelor de răspundere instituţională şi/sau personală pentru gestionarea domeniului mediatic. Potrivit autorilor Concepției, dezvoltarea mass-mediei este împiedicată de lipsa unui organism național ce ar coordona politicile de gestionare a întregului domeniu mediatic.

Continuarea articolului citiți pe noi.md.