Ţăranii
Când ziua luminile-şi stinge
Şi cele din urmă-n câmpii le aruncă,
Ţăranii, veniţi de la muncă,
Îşi cântă viaţa şi glasul le plânge.
Îşi cântă necazul cel mare,
Îşi cântă nevoile lor în robie,
Şi cântecul plânge-n câmpie,
Suspină şi cântă în versuri amare.
Şi cântă obidele sale,
Iar seara albastră-i ascultă-n tăcere,
Şi cântecu-i plin de durere,
Şi inima-n piept ţi se zbate de jale.
Îşi varsă tot dorul şi focul
În plângeri prelungi de robie şi chin,
Şi stelele serii rămân
În jale. Şi robul îşi plânge norocul.
Şi greu deznădejdea se lasă,
Şi neagră, ca noaptea ce vine, întinde
Aripile, satul cuprinde,
Şi ţărănimea-n aripi o apasă.
Dar iată de-odată s-aude:
Un glas de flăcău din ţărani se desparte,
Puternic — se duce departe,
Deşteaptă câmpiile, văile mute.
Şi cântecul sună-n ogoare
Şi, mândru, vorbeşte de drepturi şi voie,
Şi-ţi pare aprinsă a ţării nevoie
De versuri cu foc arzătoare.
Chișinău, 13 februarie 1907
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1814
- Populația:
- 1070 locuitori
Coştangalia este un sat şi comună din raionul Cantemir. Coştangalia este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 40 km de orașul Cantemir și la 146 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1070 de oameni. Satul Coştangalia a fost menționat documentar în anul 1814.