Codreni este un sat şi comună din raionul Cimişlia. Din componenţa comunei fac parte localităţile Codreni și Zloți. Localitatea se află la distanța de 35 km de orașul Cimișlia și la 53 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 491 de oameni. Satul Codreni a fost menționat documentar în anul 1868.
Citeşte mai departe-
Sărbători şi obiceiuri
111
- Sărbători naţionale 111
-
Sărbători religioase şi populare
111
- Crăciunul 111
- Sfîntul Vasile 111
- Boboteaza 111
- Soborul Sfîntului Ioan Botezătorul 111
- Sfînta Mare muceniță Tatiana, Diaconița 111
- Cinstirea Lanțului Sfîntului Apostol Petru 111
- Sfîntul Grigorie Teologul 111
- Trei ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur; Trisfetitele 111
- Sfîntul Trifon 111
- Sfîntul Valentin 111
- Întîmpinarea Domnului (Stretenia) 111
- Sfîntul Haralambie sau Ziua Ciumei 111
- Dragobetele 111
- Sfîntul Casian 111
- Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia 111
- Sfîntul cuvios Alexie ‒ Omul lui Dumnezeu 111
- Buna Vestire (Blagoveștenia) 111
- Duminica Floriilor 111
- Paştele 111
- Paştele Blajinilor 111
- Sfîntul Gheorghe 111
- Aducerea moaștelor Sf. Nicolae din Mira Lichiei în orașul Bari (Sf. Nicolai de vară) 111
- Sfinții Împărați Constantin și Elena 111
- Înălţarea la cer a Domnului Isus Hristos (Ispasul) 111
- Duminica Mare 111
- Rusaliile 111
- Sînziene 111
- Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel 111
- Ana-foca 111
- Chirică Şchiopul 111
- Sfîntul Ilie 111
- Ilie Pălie şi Foca 111
- Sfîntul Pantelemon 111
- Sărbătoarea Macovei 111
- Schimbarea la Faţă 111
- Adormirea Maicii Domnului 111
- Tăierea capului Sfîntului Proroc Ioan Botezătorul 111
- Sfîntul Simion Stîlpnicul 111
- Minunea Sfîntului Arhanghel Mihail 111
- Naşterea Maicii Domnului 111
- Înălțarea Sfintei Cruci 111
- Acoperămîntul Maicii Domnului (Pocroavele) 111
- Vinerea Mare – Paraschiva 111
- Sfîntul Dumitru (Simedru) 111
- Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil 111
- Intrarea în biserică a Maicii Domnului 111
- Sfîntul Andrei 111
- Sfînta Mare Muceniță Varvara 111
- Sfîntul Sava 111
- Sfîntul Ierarh Nicolae 111
- Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfînta Ana 111
- Sfîntul Spiridon - făcătorul de minuni 111
- Hramul 111
- Sfîntul Ignatie 111
- Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginți din Roma 111
- Sfinții „doctori fără de arginți” Cosma și Damian din Asia 111
- Sărbători de familie. Obiceiuri ale ciclului vieţii 111
- Practici magice şi credinţe populare 111
Calendarul evenimentelor
Duminica Floriilor
Duminica Floriilor sau Floriile este o sărbătoare care nu are dată fixă, dar se sărbătorește în ultima duminică dinaintea Paștelui.
Săptămîna pînă la Florii se mai numește în popor Săptămîna Floriilor. Pentru creștini, bucuria sărbătoririi Duminicii Floriilor este determinată și de faptul că vestește apropierea sfîrșitului Postului Mare, și mai ales, Învierea Domnului Isus Hristos.
Sărbătoarea își are originea în antichitate și anume în organizarea vestitelor serbări de primăvară Floralia în cinstea zeiței Flora. În Dacia sărbătoarea devenită foarte populară era numită Florilia. Deși inițial sărbătoarea era dedicată venirii primăverii și renașterii naturii, creștinii au asimilat-o atribuindu-i conotații religioase.
Conform tradiției creștine sărbătoarea Intrării Domnului Isus Hristos în Ierusalim care a fost întîmpinat de popor cu ovații, flori și ramuri înflorite de palmier, curmal și măslin s-a suprapus peste cea veche, numită în terminologia populară Florii. Astfel această simbioză armonioasă a generat tradiții și obiceiuri spectaculoase.
Sîmbăta dinaintea Floriilor numită și Sîmbăta lui Lazăr, se serbează amintirea celor trei Lazări. Lazăr cel sărac, pomenit de evanghelistul Luca, Lazăr din Betania, fratele Mariei și Martei, cel înviat de Hristos și un alt Lazăr, cunoscut sub numele Lăzărel sau Lăzărică despre care se mai spune că „ar fi murit de dorul plăcintelor”.
Pînă în prezent la sudul Moldovei în satele Văleni, Slobozia Mare, Cîșlița Prut, Giurgiulești din raionul Cahul, s-a păstrat un frumos obicei prin care se celebrează Lăzărelul. Inițial ziua închinată lui Lazăr a fost o veche sărbătoare populară cu ocazia sosirii primăverii prin care se celebra învierea sezonieră a naturii.
Obiceiul străvechi Lăzărelul este un „ceremonial complex” al unei cete de fete pînă la 15 ani, structurat după modelul colindatului, cu ocazia sosirii primăverii. Fetele merg prin sat de la casă la casă, prezentînd ceremonialul Lăzărelului. Pe parcursul reprezentaţiei Lăzărelului se cîntă drama eroului vegetației, care „moare” și „învie” anual printr-un flăcău pe nume Lazăr. Drept mulțumire pentru această prezentare fetele sînt răsplătite cu daruri: ouă crude nevopsite, făină, fructe uscate, bomboane și bani mărunți.
După Sîmbăta lui Lazăr, se sărbătorește Duminica Floriilior. În tradiția autohtonă de Florii creștinii aduc și primesc de la biserică ramuri de salcie
sfințite, totdeauna înflorite în această perioadă, numite în popor și „mîțișori”. Dimineața se merge la slujbă, pe parcursul căreia creștinii se roagă ținînd în mîini flori, crenguțe de salcie și lumînări aprinse.
Se crede că ramurile sfințite de Florii, care ulterior erau păstrate la icoane sînt bune de leac pentru multe boli și vor apăra casa și gospodăria de incendii, grindină și trăsnete. Ramurile de la Florii sînt considerate simboluri ale fertilității și vegetației de primăvară. Prin urmare, putem aminti obiceiurile păstrate pînă în prezent de a pune crenguțe sfințite în grădini sau a le îngropa sub brazdă în speranța unei roade bogate.
În Moldova se cunosc mai multe datini și credințe specifice Duminicii Floriilor. În acest sens le vom enumera doar pe cele mai răspîndite și reprezentative.
- Se consideră că așa cum este timpul în ziua de Florii, așa va fi și la Paște;
- În această zi creștinii se îngrijesc de suflet spovedindu-se și împărtășindu-se, în același timp, au grijă și de sufletul celor decedați, făcînd pomeni la biserică și îngrijind de morminte;
- Despre cei care se Împărtășesc în Duminica Floriilor se spune că orice dorință pe care și-o pun în momentul cînd se apropie de preot, se va îndeplini;
- Bărbații se încingeau cu ramuri de salcie peste mijloc, crezînd că aceasta îi va apăra de boli și îi va face mai puternici;
- Fetele în noaptea de Florii pun busuioc sfințit sub pernă, pentru a deveni mai frumoase și mai sănătoase;
- Se crede că cine înghite unul sau trei mugurași de salcie în ziua de Florii va fi sănătos tot anul, îndeosebi va fi ferit de durerile de gît;
- În această zi este bine să se sădească pomi pentru că aceștia să se prindă ușor și să rodească;
- Dacă atingi cu salcie sfințită un obiect sau un animal pregătit de vînzare, se îmbulzesc cumpărătorii la fel ca oamenii în ziua de Florii după rămurele sfințite;
- De Florii se mănîncă bucate din pește;
- În această zi își sărbătoresc zilele onomastice toți cei care au prenume de flori: Florica, Florina, Florin, Violeta, Viorica, Viorel, Lăcrimioară etc., fiind o tradiție mai recentă.
Un aspect important al sărbătoririi Floriilor este că în această zi Biserica dă dezlegare la pește și la vin, „ca să pară postul mai mic”, spun creștinii. Îndeosebi la masa din ziua respectivă se mănîncă pește prăjit în ulei ori pește sărat. Explicațiile teologilor în acest sens sînt următoarele: „Duminica Floriilor este o sărbătoare de bucurie, deși cade în plin post. De aceea, biserica a dat binecuvîntare celor, care au postit neîntrerupt ca de Florii să bea vin și să mănînce pește”.
Duminica Floriilor, este o sărbătoare ce simbolizează dorința tuturor de a avea o viață la fel de ușoară, frumoasă ca și florile, iar crenguțele de salcie sfințite la Florii să ne ferească de necazuri!



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.