Plop este un sat şi comună din raionul Donduşeni. Plop este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 9 km de orașul Dondușeni și la 246 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1472 de oameni. Satul Plop a fost menționat documentar în anul 1599.
Citeşte mai departe-
Sărbători şi obiceiuri
111
- Sărbători naţionale 111
-
Sărbători religioase şi populare
111
- Crăciunul 111
- Sfîntul Vasile 111
- Boboteaza 111
- Soborul Sfîntului Ioan Botezătorul 111
- Sfînta Mare muceniță Tatiana, Diaconița 111
- Cinstirea Lanțului Sfîntului Apostol Petru 111
- Sfîntul Grigorie Teologul 111
- Trei ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur; Trisfetitele 111
- Sfîntul Trifon 111
- Sfîntul Valentin 111
- Întîmpinarea Domnului (Stretenia) 111
- Sfîntul Haralambie sau Ziua Ciumei 111
- Dragobetele 111
- Sfîntul Casian 111
- Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia 111
- Sfîntul cuvios Alexie ‒ Omul lui Dumnezeu 111
- Buna Vestire (Blagoveștenia) 111
- Duminica Floriilor 111
- Paştele 111
- Paştele Blajinilor 111
- Sfîntul Gheorghe 111
- Aducerea moaștelor Sf. Nicolae din Mira Lichiei în orașul Bari (Sf. Nicolai de vară) 111
- Sfinții Împărați Constantin și Elena 111
- Înălţarea la cer a Domnului Isus Hristos (Ispasul) 111
- Duminica Mare 111
- Rusaliile 111
- Sînziene 111
- Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel 111
- Ana-foca 111
- Chirică Şchiopul 111
- Sfîntul Ilie 111
- Ilie Pălie şi Foca 111
- Sfîntul Pantelemon 111
- Sărbătoarea Macovei 111
- Schimbarea la Faţă 111
- Adormirea Maicii Domnului 111
- Tăierea capului Sfîntului Proroc Ioan Botezătorul 111
- Sfîntul Simion Stîlpnicul 111
- Minunea Sfîntului Arhanghel Mihail 111
- Naşterea Maicii Domnului 111
- Înălțarea Sfintei Cruci 111
- Acoperămîntul Maicii Domnului (Pocroavele) 111
- Vinerea Mare – Paraschiva 111
- Sfîntul Dumitru (Simedru) 111
- Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil 111
- Intrarea în biserică a Maicii Domnului 111
- Sfîntul Andrei 111
- Sfînta Mare Muceniță Varvara 111
- Sfîntul Sava 111
- Sfîntul Ierarh Nicolae 111
- Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfînta Ana 111
- Sfîntul Spiridon - făcătorul de minuni 111
- Hramul 111
- Sfîntul Ignatie 111
- Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginți din Roma 111
- Sfinții „doctori fără de arginți” Cosma și Damian din Asia 111
- Sărbători de familie. Obiceiuri ale ciclului vieţii 111
- Practici magice şi credinţe populare 111
Calendarul evenimentelor
Hramul
Hramul localității este o sărbătoare cu tradiție veche în spațiul nostru cultural, care din an în an se serbează cu mult fast în tot mai multe sate și orașe ale țării.
Sensul termenului Hram semnifică Patronul Bisericii Creștine prin extindere sărbătorirea Patronului unei biserici. De proveniență slavă, cuvîntul hram − „храм” înseamnă lăcaș sfînt, biserică, iar sărbătoarea se numește „престольный праздник”.
În Republica Moldova sînt cunoscute cîteva tipuri de hram: hramul localității, hramul bisericii, hramul mănăstirii, hramul casei și al familiei etc.
Hramul familiei sau al casei se ia în timpul cununiei de către cei ce se cunună. Aceștia numesc un sfînt pe care doresc să-l aibă ca protector al casei. Sfîntul nominalizat devine ocrotitorul tinerei familii. Dat fiind faptul, că nunțile și cununiile au loc de obicei în zilele unor mari sărbători, tinerii iau, de regulă, ca protectori numele sfinților acestor zile: Arh. Mihail, Sf. Nicolae, Sf. Gheorghe, Sf. Ion, Sf. Dumitru, etc. Alegîndu-și viitorul protector mirii aduc la biserică icoana sfîntului respectiv. După cununie icoana se atîrnă în camera de locuit a noii familii. Hramul familiei se ia pentru toată viața, de aceea este numit frecvent și hramul casei. În fiecare an către ziua sfîntului ocrotitor al casei, familia se pregătește din timp. Se face curățenie în casă și gospodărie, se pregătesc diferite bucate și băuturi. În majoritatea localităților această zi începe cu un serviciu divin la biserică, pentru sănătatea familiei și continuă cu primirea oaspeților și petrecerea propriu-zisă. În ultimul timp hramul casei este sărbătorit nu numai de generația în etate dar și de familiile tinere, tradiție respectată atît la sate, cît și la orașe.
Hramul mănăstirii îl poartă biserica principală, necătînd la faptul că pe teritoriul ei pot fi mai multe biserici. De hram, la mănăstire se adună mulți credincioși, pelerini veniți să asiste la slujbă, care este oficiată de un sobor de preoți. În continuare, cei prezenți sînt invitați la trapeza pregătită de către comunitatea monahală.
Hramul bisericii poartă numele sfîntului protector și se ia atunci cînd se sfințește locul pentru construcție. Se crede că acest sfînt va fi protectorul lăcașului și a membrilor localității date. Hramul satului este sărbătorit în majoritatea localităților Moldovei, odată în an, păstrînd tradițiile și obiceiurile specifice, de obicei de hramul bisericii, care a fost construită în sat prima, deci cea mai importantă. Conform tradiției, la hram nu se invită oaspeții, cu toate că aceștia din urmă sînt așteptați cu plăcere. De hram în ospeție vin prieteni, rude, vecini din alte sate, ca urmare a unor relații bune stabilite între sate.
Oamenii consideră că respectînd tradiția sărbătorii, sfîntul biserici îi va proteja de rele. Dacă localitatea are mai multe biserici și fiecare dintre ele are hramul său se serbează doar hramul uneia. Spre exemplu în municipiul Chișinău sînt mai multe biserici și catedrale, dar hramul orașului se serbează la 14 octombrie, de Acoperămîntul Maicii Domnului (Pocroavele).
Pe timpuri, hramul satului se sărbătorea trei zile, fapt care a generat expresia „Trei zile stai la hram cu oiștea căruței spre fața casei și alte trei cu oiștea spre poartă”. În prezent, tradiția sărbătoririi hramului s-a redus la o singură zi.
În zilele premergătoare hramului gospodinele „primenesc” casa, văruiesc, fac curățenie, își pregătesc rezerve de produse alimentare pentru ospățul specific localității, ce va urma în ziua de hram. De hram se merge la Sfînta liturghie, după care se împart pomeni oamenilor mai nevoiași.
În aceste zile, flăcăii organizează hora satului sau jocul, arvonind lăutari vestiți. La horă vin toți locuitorii satului, aici se întîlnesc, comunică, se invită în ospeție etc.
Hramul ca fenomen de cultură se înscrie în tradiția ospitalității în spațiul nostru cultural. În baza documentelor vremii această sărbătoare a fost remarcată ca o trăsătură constantă a moldovenilor pe parcursul ultimilor veacuri. Hramul a devenit un model cultural de viață pentru toți locuitorii țării noastre.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.